Versete din Biblie Despre Ancient Times

Mă gândesc la zilele de demult, la anii de odinioară.

şi Iochim, şi oamenii lui Cozeba, şi Ioas, şi Saraf, care au stăpânit asupra Moabului, şi Iaşubi-Lehem. Aceste lucruri sunt vechi.

El, în veacurile trecute, a lăsat pe toate neamurile să umble pe căile lor,

Întreabă vremurile străvechi, care au fost înaintea ta, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ, şi cercetează de la o margine a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întâmplare aşa de mare şi s-a auzit vreodată aşa ceva?

Şi tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.

până când a venit Cel Îmbătrânit de zile şi a făcut dreptate sfinţilor Celui Preaînalt, şi a venit vremea când sfinţii au luat în stăpânire împărăţia.

Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel şi în zilele Fiului omului:

Cine a făcut prorocii ca Mine (să spună şi să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul şi ce are să se întâmple!

Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, Şi călătorii apucau pe căi strâmbe.

Iosua a zis întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Părinţii voştri, Terah, tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, locuiau în vechime de cealaltă parte a Râului (Eufrat) şi slujeau altor dumnezei.

Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?” Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

Au fost la Ierusalim împăraţi puternici, stăpâni peste toată ţara de dincolo de Râu şi cărora li se plătea bir, dare şi drept de trecere pe drum.

‘Prorocii care au fost înaintea mea şi înaintea ta din vremurile străvechi au prorocit război, foamete şi ciumă împotriva unor ţări puternice şi împotriva unor împărăţii mari.

Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările pe care le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.

şi ziceţi: ‘Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sângelui prorocilor’.

Uitaţi-vă dar cu băgare de seamă la cele ce s-au întâmplat până în ziua de azi, până să se fi pus piatră pe piatră la Templul Domnului!

Aşa au făcut şi părinţii voştri când i-am trimis din Cades-Barnea să iscodească ţara.

Iată zilele anilor vieţii lui Avraam: el a trăit o sută şaptezeci şi cinci de ani.

Căci toate aceste spurcăciuni le-au făcut oamenii din ţara aceasta, care au fost înaintea voastră în ea; şi astfel ţara a fost pângărită.

În vremea aceea, s-au pogorât nişte proroci din Ierusalim la Antiohia.

Adu-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vârstă de oameni după vârstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrânii tăi, şi îţi vor spune.

Aşa a dus-o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.

Părinţii noştri s-au pogorât în Egipt şi am locuit acolo multă vreme. Dar egiptenii ne-au chinuit, pe noi şi pe părinţii noştri.

Poporul nu aducea jertfe decât pe înălţimi, căci până pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului.

Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult şi că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari în nişte mormane de dărâmături.

Zilele vieţii lui Isaac au fost de o sută optzeci de ani.

Se apropia vremea când trebuia să se împlinească făgăduinţa pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut şi s-a înmulţit în Egipt,

Pentru că în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost de la începutul lumii pe care a făcut-o Dumnezeu până azi şi cum nici nu va mai fi vreodată.

Deci, de la Avraam până la David, sunt paisprezece neamuri de toate; de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece neamuri; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri.

De asemenea, toţi prorocii, de la Samuel şi ceilalţi care au urmat după el şi au vorbit, au vestit zilele acestea.

Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şaizeci şi nouă de ani, apoi a murit.

Toate zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani, apoi a murit.

Avraam a locuit multă vreme ca străin în ţara filistenilor.

Şederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.

Noe era de şase sute de ani când a venit potopul pe pământ.

Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Nu eşti tu acela despre care am vorbit odinioară, prin robii Mei prorocii lui Israel, care au prorocit atunci ani de zile că te voi aduce împotriva lor?

El era la început cu Dumnezeu.

În vremile acelea, nu era linişte pentru cei ce se duceau şi veneau, căci erau mari tulburări printre toţi locuitorii ţării;

Iacov a răspuns lui Faraon: „Zilele anilor călătoriei mele sunt o sută treizeci de ani. Zilele anilor vieţii mele au fost puţine la număr şi rele şi n-au atins zilele anilor vieţii părinţilor mei în timpul călătoriei lor.”

Toate zilele pe care le-a trăit Adam au fost de nouă sute treizeci de ani, apoi a murit.