Versete din Biblie Despre Camels

Într-o seară, când Isaac ieşise să cugete în taină pe câmp, a ridicat ochii şi s-a uitat; şi iată că veneau nişte cămile.

Madian, Amalec şi toţi fiii Răsăritului erau răspândiţi în vale, ca o mulţime de lăcuste, şi cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe marginea mării.

Voi face din Raba un ocol de cămile şi din ţara copiilor lui Amon o stână de oi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul!»’

Şi le-au luat turmele, cincizeci de mii de cămile, două sute cincizeci de mii de oi, două mii de măgari şi o sută de mii de inşi,

Dar să nu mâncaţi din cele ce rumegă numai sau care au numai unghia despicată. Astfel, să nu mâncaţi cămila, care rumegă, dar n-are unghia despicată; s-o priviţi ca necurată.

Cămilele lor vor fi de jaf şi mulţimea turmelor lor vor fi o pradă. Voi risipi în toate vânturile pe ei, cei ce-şi rad colţurile bărbii, şi le voi aduce pieirea din toate părţile, zice Domnul.

patru sute treizeci şi cinci de cămile şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari.

şi a zis: „Vino, binecuvântatul Domnului! Pentru ce stai afară? Am pregătit casa şi am pregătit un loc pentru cămile.”

Apoi au şezut să mănânce. Ridicându-şi ochii, au văzut o ceată de ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător şi smirnă, pe care le duceau în Egipt.

patru sute treizeci şi cinci de cămile şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari.

El a văzut călărime, călăreţi doi câte doi, călăreţi pe măgari, călăreţi pe cămile, şi asculta cu luare-aminte, cu cea mai mare băgare de seamă.

Rebeca s-a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile şi au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca şi a plecat.

Căci se suiau împreună cu turmele şi corturile lor, soseau ca o mulţime de lăcuste, erau fără număr, ei şi cămilele lor, şi veneau în ţară ca s-o pustiască.

treizeci de cămile alăptătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, douăzeci de măgăriţe şi zece măgăruşi.

Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor care erau cu el.

Iacov s-a sculat şi a pus pe copiii şi nevestele sale călări pe cămile.

Pe Avram l-a primit bine din pricina ei şi Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe, măgăriţe şi cămile.

Aceeaşi urgie va lovi şi caii, catârii, cămilele, măgarii şi toate vitele care vor fi în taberele acelea.

Obil, Ismaelitul, peste cămile; Iehdia, din Meronot, peste măgăriţe;

Omul acela s-a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari.

Cum poţi să zici: «Nu m-am spurcat şi nu m-am dus după Baali?» Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi!

A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lângă o fântână. Era seara, pe vremea când ies femeile să scoată apă.

Au lovit şi corturile turmelor şi au luat cu ei o mare mulţime de oi şi de cămile. Apoi s-au întors la Ierusalim.

Pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: „Nişte haldeeni, înşiraţi în trei cete, s-au aruncat asupra cămilelor, le-au luat şi au trecut pe slujitori prin ascuţişul sabiei. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.”

Cei din casa Togarmei aduceau la târgul tău cai, călăreţi şi catâri.

Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.

Arabia şi toţi voievozii Chedarului erau negustorii tăi şi-ţi aduceau miei, berbeci şi ţapi.

Ea s-a grăbit, şi-a plecat vadra deasupra umărului şi a zis: „Bea, şi voi da de băut şi cămilelor tale.” Am băut şi a dat de băut şi cămilelor mele.

David i-a bătut din zorii zilei până a doua zi seara şi n-a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri, care au încălecat pe cămile şi au fugit.

„Bel se prăbuşeşte, Nebo cade; idolii lor sunt puşi pe vite şi dobitoace; idolii pe care-i purtaţi voi au ajuns o sarcină, o povară pentru vita obosită!

Ei se culcă pe paturi de fildeş şi stau întinşi alene pe aşternuturile lor; mănâncă miei din turmă şi viţei puşi la îngrăşat.

În adevăr, în Legea lui Moise este scris: „Să nu legi gura boului care treieră grâul!” Pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici?

Şi acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am ocărât şi nu li s-a luat nimic în tot timpul cât au fost la Carmel.

După ele, s-au suit alte şapte vaci slabe, foarte urâte la chip şi sfrijite: n-am mai văzut altele aşa de urâte în toată ţara Egiptului.

În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi. A avut paisprezece mii de oi, şase mii de cămile, o mie de perechi de boi şi o mie de măgăriţe.

După ce i-a dat şi a băut de s-a săturat, a zis: „Am să scot apă şi pentru cămilele tale, până vor bea şi se vor sătura.”

Prorocie asupra unor dobitoace de la miazăzi: printr-un ţinut strâmtorat şi necăjit, de unde vin leoaica şi leul, năpârca şi şarpele zburător, îşi duc ei bogăţiile în spinarea măgarilor şi vistieriile pe cocoaşa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos.

Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său şi a plecat, având cu el toate lucrurile de preţ ale stăpânului său. S-a sculat şi a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.

Alergătorii, călări pe cai şi pe catâri, au plecat îndată şi în toată graba, după porunca împăratului. Hotărârea a fost vestită şi în capitala Susa.

şi turmele noastre tot trebuie să meargă cu noi şi să nu rămână o unghie din ele, căci din ele vom lua ca să slujim Domnului, Dumnezeului nostru, iar până vom ajunge acolo, nu ştim ce vom alege ca să aducem Domnului.”