Versete din Biblie Despre Choices and Consequences

Iar poporului acestuia să-i spui: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Iată că vă pun înainte calea vieţii şi calea morţii.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.

Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii!

Şi ce roade aduceaţi atunci? Roade de care acum vă este ruşine, pentru că sfârşitul acestor lucruri este moartea.

Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.

Fereşte-te să faci rău, căci suferinţa te îndeamnă la rău.

„Eu, Domnul, cercetez inima şi cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui.”

Nu vă înşelaţi: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit”. Ce seamănă omul, aceea va şi secera.

De aceea, se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu sfaturile lor.

Dar, dacă nu faceţi aşa, păcătuiţi împotriva Domnului şi să ştiţi că păcatul vostru vă va ajunge.

Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău; căci pomul se cunoaşte după rodul lui.

Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.

Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.

Dar cine n-a ştiut-o şi a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.”

Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, dar calea păcătoşilor duce la pieire.

Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu, dar dacă păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?” Totuşi ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare.

Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.

Şi, pe când robul tău făcea câte ceva încoace şi încolo, omul s-a făcut nevăzut.” Împăratul lui Israel i-a zis: „Aceasta îţi este osânda; tu însuţi ai rostit-o.”

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte.

În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc.

El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.

Eu, Domnul, am vorbit! Lucrul acesta se va întâmpla, şi Eu îl voi împlini! Nu Mă voi lăsa, nu voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după puterea ta şi după faptele tale»’, zice Domnul, Dumnezeu.”

Păcatele unor oameni sunt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.

Aleg calea adevărului, pun legile Tale sub ochii mei.

înseamnă că Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici şi să păstreze pe cei nelegiuiţi ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii:

Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea, dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţa veşnică.

Cine îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare.

Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire?

Cine umblă în neprihănire găseşte mântuirea, dar cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.

Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.

Nu este nici un pom bun care să facă roadă rea şi nici un pom rău care să facă roadă bună.

Cine urmăreşte binele îşi câştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el.

Dar când suntem judecaţi, suntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osândiţi odată cu lumea.

Dar, dacă vei înştiinţa pe cel rău, ca să se întoarcă de la calea lui, şi el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îţi vei mântui sufletul.’

Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui.

Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii.

Dimpotrivă, când zic celui rău: «Vei muri!», dacă se întoarce de la păcatul lui şi face ce este bine şi plăcut,

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul.