Versete din Biblie Despre Dishonor

Cine jefuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa este un fiu care aduce ruşine şi ocară.

Domnul oştirilor a luat această hotărâre, ca să ruşineze mândria a tot ce străluceşte şi să smerească pe toţi cei mari ai pământului:

ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de ruşine şi să-ţi iasă nume rău, care să nu se mai şteargă.

Omul pus în cinste şi fără pricepere este ca dobitoacele pe care le tai.

Dar, dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege, ca nişte călcători de lege.

Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Ci să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi ocară cei ce se ridică împotriva mea!

Tu, care te făleşti cu Legea, necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi?

Cel ce se dedă la înşelăciune nu va locui în casa mea; cel ce spune minciuni nu va sta înaintea mea.

Nu va avea decât rană şi ruşine şi ocara nu i se va şterge.

El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit, dar cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul. El nu-şi ia vorba înapoi dacă face un jurământ în paguba lui.

Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine, ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.

Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine.

Să nu răspândeşti zvonuri neadevărate. Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el.

Şi dacă n-ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnaţi-vi-l şi să n-aveţi niciun fel de legături cu el, ca să-i fie ruşine.

Gura lor păcătuieşte la fiecare vorbă care le iese de pe buze: să se prindă în însăşi mândria lor, căci nu spun decât blesteme şi minciuni.

Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre;

Un fiu cinsteşte pe tatăl său şi o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine? zice Domnul oştirilor către voi, preoţilor, care nesocotiţi Numele Meu şi care ziceţi: ‘Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?’

Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul şi nu spune nimic.

Când vine cel rău, vine şi dispreţul şi, odată cu ruşinea, vine şi ocara.

Să nu juraţi strâmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul.

Toţi cei ce sunt sub jugul robiei să socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu şi învăţătura să nu fie vorbite de rău.

Cum puteţi crede voi, care umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora şi nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu?

Dar, dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.

Căci de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.

Să fie înfruntaţi îngâmfaţii care mă asupresc fără temei! Căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale.

Căci Dumnezeu a zis: ‘Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta’ şi: ‘Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreşit cu moartea’.

Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale.

Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului.

Căci oricine se înalţă va fi smerit şi cine se smereşte va fi înălţat.”

Să amuţească buzele mincinoase, care vorbesc cu îndrăzneală, cu trufie şi dispreţ împotriva celui neprihănit!

Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici; pe cel cu priviri trufaşe şi cu inima îngâmfată, nu-l voi suferi.

Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.

Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.

tăgăduind că a găsit un lucru pierdut, sau făcând un jurământ strâmb cu privire la un lucru oarecare pe care-l face omul şi păcătuieşte,

Pe cei ce păcătuiesc, mustră-i înaintea tuturor, ca şi ceilalţi să aibă frică.

Să nu trăiţi după obiceiurile neamurilor, pe care le voi izgoni dinaintea voastră, căci ele au făcut toate aceste lucruri şi Mi-este scârbă de ele.

Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

„Când va păcătui cineva şi va săvârşi o nelegiuire faţă de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredinţat lui sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înşela pe aproapele lui,