Versete din Biblie Despre Environmental Awareness

Apropiaţi-vă, neamuri, să auziţi! Popoare, luaţi aminte! S-asculte pământul, el şi ce-l umple, lumea cu toate făpturile ei!

Nu se va face niciun rău şi nicio pagubă pe tot muntele Meu cel sfânt, căci pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele care-l acopăr.

Ţară, ţară, ţară, ascultă glasul Domnului!

Luaţi seama ca nu cumva să vă verse şi pe voi ţara din gura ei, dacă o spurcaţi, cum a vărsat pe neamurile care erau în ea înaintea voastră.

Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc!

vorbeşte pământului, şi te va învăţa şi peştii mării îţi vor povesti.

cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi de ea, căci chipul lumii acesteia trece.

Căci „al Domnului este pământul şi tot ce cuprinde el”.

Îţi trimiţi Tu suflarea: ele sunt zidite şi înnoieşti astfel faţa pământului.

Ochii celor ce văd nu vor mai fi legaţi şi urechile celor ce aud vor lua aminte.

Tot pământul să se teamă de Domnul! Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!

Ridicaţi ochii spre cer şi priviţi în jos pe pământ! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pământul se va preface în zdrenţe ca o haină şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte, dar mântuirea Mea va dăinui în veci şi neprihănirea Mea nu va avea sfârşit.

Căci, după cum ploaia şi zăpada se pogoară din ceruri şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-l fac să rodească şi să odrăslească, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă,

„Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene.

Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’, sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’.

Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s-o ţin din toată inima mea!

Să picure cerurile de sus şi să plouă norii neprihănirea! Să se deschidă pământul, să dea din el mântuirea şi să iasă totodată din el izbăvirea! Eu, Domnul, fac aceste lucruri.”

Pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orânduirile Tale!

Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ.

Ascultaţi voi, popoare toate! Ia aminte, pământule şi ce este pe el! Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul care este în Templul Lui cel sfânt!

Să urle marea cu tot ce este în ea! Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!

Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul; să mugească marea cu tot ce cuprinde ea!

Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare, şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?

De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul, mai mult decât îmbrăcămintea?

Ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare şi neprihănirea, ca un pârâu care nu seacă niciodată!

Până când să se jelească ţara şi să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele şi păsările din pricina răutăţii locuitorilor. Căci ei zic: ‘El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârşitul!’

Veniţi-vă în fire cum se cuvine şi nu păcătuiţi! Căci sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu, spre ruşinea voastră o spun.

Să-L laude cerurile şi pământul, mările şi tot ce mişună în ele!

Ce este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană?

Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!

De aceea nu ne temem chiar dacă s-ar zgudui pământul şi s-ar clătina munţii în inima mărilor.

Plăcerea Lui va fi frica de Domnul; nu va judeca după înfăţişare, nici nu va hotărî după cele auzite,

Un neam trece, altul vine şi pământul rămâne veşnic în picioare.

după cum este scris în cartea cuvintelor prorocului Isaia: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: ‘Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.

Cine se uită după vânt nu va semăna şi cine se uită după nori nu va secera.

Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu şi judecăţile Tale sunt ca Adâncul cel mare. Doamne, Tu sprijini pe oameni şi pe dobitoace!

Credincioşia răsare din pământ, şi dreptatea priveşte de la înălţimea cerurilor.

Apoi a zis omului: ‘Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău este pricepere’.”

Dar ferice de ochii voştri că văd şi de urechile voastre că aud!

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.