Versete din Biblie Despre Forgetfulness

şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era.

Au dat uitării lucrările Lui, minunile Lui, pe care li le arătase.

Nimeni nu-şi mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; şi ce va mai fi, ce se va mai întâmpla mai pe urmă, nu va lăsa nicio urmă de aducere-aminte la cei ce vor trăi mai târziu.

Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă, dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte,

Dar cine nu are aceste lucruri este orb, umblă cu ochii închişi şi a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate.

Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!

„Nu vă mai gândiţi la ce a fost mai înainte şi nu vă mai uitaţi la cele vechi!

vezi să nu uiţi pe Domnul, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

ia seama să nu ţi se umfle inima de mândrie şi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei;

Mai-marele paharnicilor nu s-a mai gândit însă la Iosif. L-a uitat.

Căci am ajuns ca un burduf pus în fum, totuşi nu uit orânduirile Tale.

Dar, când au dat de păşune, s-au săturat şi, când s-au săturat, inima li s-a umflat de mândrie, de aceea M-au uitat.

Dar au uitat curând lucrările Lui şi n-au aşteptat împlinirea planurilor Lui.

Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri, dar cei morţi nu ştiu nimic şi nu mai au nicio răsplată, fiindcă până şi pomenirea li se uită.

Domnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă pomenirea de pe pământ,

Ai părăsit Stânca cea care te-a născut Şi ai uitat pe Dumnezeul care te-a întocmit.

Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu niciun chip.

Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu, prin visele pe care le istoriseşte fiecare din ei, aproapelui lor, cum Mi-au uitat părinţii lor Numele din pricina lui Baal?

Nu-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci să ne iasă degrabă înainte îndurările Tale! Căci suntem nenorociţi de tot!

De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele.

Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele şi nu te abate de la ele.

pentru ca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu şi să păzească poruncile Lui.

Sunt cunoscute minunile Tale în întuneric şi dreptatea Ta în ţara uitării?

Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.

Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua când i-a izbăvit de vrăjmaş,

ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

De aceea voi fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar că le ştiţi şi sunteţi tari în adevărul pe care-l aveţi.

Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

Luaţi seama dar, voi, care uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfâşii şi să nu fie nimeni să vă scape.

Numai ia seama asupra ta şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.

Ţineţi minte aceste lucruri şi fiţi oameni! Veniţi-vă în fire, păcătoşilor.

Îşi uită fata podoabele sau mireasa brâul? Dar poporul Meu M-a uitat de zile fără număr.

Mă desfătez în orânduirile Tale şi nu uit Cuvântul Tău.

Căci nu se mai gândeşte mult la scurtimea zilelor vieţii lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.

Pentru ce să ne uiţi pe vecie şi să ne părăseşti pentru multă vreme?

care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei şi uită legământul Dumnezeului ei.

din pricina aceasta, iată, vă voi uita şi vă voi lepăda pe voi şi cetatea pe care v-o dădusem vouă şi părinţilor voştri, vă voi arunca dinaintea Mea

adaugă: „Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor”.

El Şi-a adus deci aminte că ei nu erau decât carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce.

Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuşi nu uit Legea Ta.