Versete din Biblie Despre Fugitive

Să nu dai înapoi stăpânului său pe un rob care va fugi la tine după ce l-a părăsit.

Căci am fost luat cu sila din ţara evreilor şi chiar aici n-am făcut nimic ca să fiu aruncat în temniţă.”

Şi Iefta a fugit de la fraţii lui şi a locuit în ţara Tob. Nişte oameni fără căpătâi s-au strâns la Iefta şi făceau plimbări cu el.

David i-a zis: „De unde vii?” Şi el i-a răspuns: „Am scăpat din tabăra lui Israel.”

Pentru ce n-ai ascultat glasul Domnului? Pentru ce te-ai aruncat asupra prăzii şi ai făcut ce este rău înaintea Domnului?”

La auzul acestor vorbe, căutau iarăşi să-L prindă, dar El a scăpat din mâinile lor.

Oamenii aceia au avut o mare teamă şi i-au zis: „Pentru ce ai făcut lucrul acesta?” Căci oamenii aceia ştiau că fugea de Faţa Domnului, pentru că le spusese el.

Atunci, împăratul a trimis să-i scoată lanţurile şi stăpânitorul popoarelor l-a izbăvit.

Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale”.

Ea l-a pogorât pe fereastră şi David a plecat şi a fugit. Aşa a scăpat.

Şi El va răspunde: ‘Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.

Se apropie cei ce urmăresc mişelia şi se depărtează de Legea Ta.

am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.’

Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela, pe care pusese stăpânire de multă vreme; era păzit, legat cu cătuşe la mâini şi cu obezi la picioare, dar rupea legăturile şi era gonit de dracul prin pustii.

Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.

Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauţi?”

Sunt izgoniţi din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după nişte hoţi.

Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în temniţă. S-au întors şi au spus astfel:

Şi Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de Faţa Domnului. S-a pogorât la Iafo şi a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit preţul călătoriei şi s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de Faţa Domnului.

dar el şi-a lăsat învelitoarea şi a fugit în pielea goală.

În curând cel încovoiat sub fiare va fi dezlegat; nu va muri în groapă şi nu va duce lipsă de pâine.

Dar ei au stăruit multă vreme de el. Şi el a zis: „Trimiteţi-i.” Au trimis pe cei cincizeci de oameni, care au căutat pe Ilie trei zile şi nu l-au găsit.

Fugarii lor, când scapă, stau pe munţi, ca nişte porumbei ai văilor, văitându-se toţi, fiecare de nelegiuirea lui.

Dar Pavel le-a zis: „După ce ne-au bătut cu nuiele în faţa tuturor fără să fim judecaţi, pe noi, care suntem romani, ne-au aruncat în temniţă, şi acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge aşa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!”

Tu, care eşti nădejdea lui Israel, Mântuitorul lui la vreme de nevoie, pentru ce să fii ca un străin în ţară, ca un călător care intră doar să petreacă noaptea în ea?

O, dac-aş avea un han de călători în pustie, aş părăsi pe poporul meu şi m-aş depărta de el! Căci toţi sunt nişte preacurvari şi o ceată de mişei.”

Ucigaşul să fugă într-una din aceste cetăţi, să se oprească la intrarea porţii cetăţii şi să spună întâmplarea lui bătrânilor cetăţii aceleia; ei să-l primească la ei în cetate şi să-i dea o locuinţă, ca să locuiască împreună cu ei.

A fugit astfel cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut Râul (Eufrat) şi s-a îndreptat spre muntele Galaad.

Când vei lucra pământul, să nu-ţi mai dea bogăţia lui. Pribeag şi fugar să fii pe pământ.”

Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea.

Dacă ucigaşul iese din hotarul cetăţii de scăpare unde fugise

Saul, de partea lui, făcea prăpăd în Biserică, intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei şi-i arunca în temniţă.

Pe atunci, Ieremia umbla slobod prin popor: nu-l aruncaseră încă în temniţă.

Dacă nu i-a întins laţuri şi dacă Dumnezeu l-a făcut să-i cadă în mână, îţi voi hotărî un loc unde va putea să fugă.

Dar Ismael, fiul lui Netania, a scăpat de Iohanan cu opt oameni şi s-a dus la amoniţi.

Omul a zis lui Eli: „Vin de pe câmpul de bătaie şi din câmpul de bătaie am fugit astăzi”. Eli a zis: „Ce s-a întâmplat, fiule?”

Ei au ieşit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri. Căci, dacă ar fi fost dintre ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci au ieşit ca să se arate că nu toţi sunt dintre ai noştri.

şi a încercat să spurce chiar şi Templul. Şi am pus mână pe el. Am vrut să-l judecăm după Legea noastră,

Un fiu al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, a scăpat. Numele lui era Abiatar. A fugit la David

Vierii au pus mâna pe el, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.