Versete din Biblie Despre Generational Time

Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri.

Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până nu se vor împlini toate aceste lucruri.

Deci, de la Avraam până la David, sunt paisprezece neamuri de toate; de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece neamuri; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri.

Un neam trece, altul vine şi pământul rămâne veşnic în picioare.

Dar, preaiubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sunt ca o zi.

Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.

Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani şi a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi până la al patrulea neam.

Tot neamul acela de oameni a fost adăugat la părinţii lui şi s-a ridicat după el un alt neam de oameni, care nu cunoştea pe Domnul, nici ce făcuse El pentru Israel.

Patruzeci de ani M-am scârbit de neamul acesta şi am zis: ‘Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.’

Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

Să nu fie ca părinţii lor, un neam neascultător şi răzvrătit, un neam care n-avea o inimă tare şi al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!

Iată sămânţa lui Aaron şi a lui Moise pe vremea când a vorbit Domnul cu Moise, pe muntele Sinai.

Zilele vieţii lui Isaac au fost de o sută optzeci de ani.

Iată istoria cerurilor şi a pământului, când au fost făcute.

Iată spiţa neamului lui Esau, adică Edom.

Dar Iuda va fi veşnic locuit şi Ierusalimul, din neam în neam.

Cu cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine seamănă ei?

şi vor zice: „Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci de când au adormit părinţii noştri, toate rămân aşa cum erau de la începutul zidirii!”

Prin faptul că zice: „Un nou legământ”, a mărturisit că cel dintâi este vechi, iar ce este vechi, ce a îmbătrânit, este aproape de pieire.

Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.

Soarta omului pe pământ este ca a unui ostaş şi zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua.

Naşterea îşi are vremea ei şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei.

Şi, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna şi zicea: „Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos”.

De aceea, aşa vorbeşte Domnul: „Iată, Eu am de gând să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veţi feri grumajii şi nu veţi mai umbla cu capul atât de sus, căci vremurile vor fi rele.

Neamurile care vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, şi neamul de acum va fi cuprins de groază.

Fiecare neam de om să laude lucrările Tale şi să vestească isprăvile Tale cele mari!

De aceea M-am dezgustat de neamul acesta şi am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’

Pentru că în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost de la începutul lumii pe care a făcut-o Dumnezeu până azi şi cum nici nu va mai fi vreodată.

„Fiul omului, iată, casa lui Israel zice: ‘Vedeniile pe care le are el nu sunt aproape să se împlinească şi proroceşte pentru vremuri depărtate!’

Voi păziţi zile, luni, vremuri şi ani.

Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel şi în zilele Fiului omului:

Atunci, Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în om, căci omul nu este decât carne păcătoasă; totuşi, zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.”

‘Niciunul din bărbaţii care fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri,

Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune: „Iată ceva nou!”, de mult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră.

Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.

Căci este o prorocie a cărei vreme este hotărâtă, se apropie de împlinire şi nu va minţi; dacă zăboveşte, aşteaptă-o, căci va veni şi se va împlini negreşit.

Iată zilele anilor vieţii lui Avraam: el a trăit o sută şaptezeci şi cinci de ani.

El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea, şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme.

Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul care se va naşte să laude pe Domnul!

„O, neam necredincios şi pornit la rău!” a răspuns Isus. „Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceţi-l aici la Mine.”