Versete din Biblie Despre Human Lifespan

Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar pentru cei mai tari, la optzeci de ani, şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm.

Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână şi viaţa mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ţine.

Nu vor mai fi în el nici copii cu zile puţine, nici bătrâni care să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr şi cel ce va muri în vârstă de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos.

Toate zilele pe care le-a trăit Adam au fost de nouă sute treizeci de ani, apoi a murit.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

Eu zic: „Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin veşnic!”

Omul – zilele lui sunt ca iarba, şi înfloreşte ca floarea de pe câmp!

Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.

Soarta omului pe pământ este ca a unui ostaş şi zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua.

Un neam trece, altul vine şi pământul rămâne veşnic în picioare.

Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şaizeci şi nouă de ani, apoi a murit.

De la vârsta de cincizeci de ani încolo, să iasă din slujbă şi să nu mai slujească.

„Doamne, spune-mi care este sfârşitul vieţii mele, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cât de trecător sunt.”

Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

Viaţa Sarei a fost de o sută douăzeci şi şapte de ani: aceştia sunt anii vieţii Sarei.

Dacă zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece,

Zilele Tale sunt ca zilele omului şi anii Tăi ca anii lui,

Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani şi a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi până la al patrulea neam.

Ei aduc roade şi la bătrâneţe; sunt plini de suc şi verzi,

Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata,

Cine este omul care doreşte viaţa şi vrea să aibă parte de zile fericite?

Naşterea îşi are vremea ei şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei.

Şi Iov a murit bătrân şi sătul de zile.

Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţii lui.

Isaac a zis: „Iată, am îmbătrânit şi nu ştiu ziua morţii mele.

Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi.

Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din Locuinţa morţilor?

Tu adaugi zile la zilele împăratului: lungească-i-se anii pe vecie!

Deci, dacă un om trăieşte mulţi ani, să se bucure în toţi anii aceştia şi să se gândească ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deşertăciune.

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este câte un om fără prihană care piere în neprihănirea lui, şi este câte un nelegiuit care o duce mult în răutatea lui.

ca să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, păzind, în toate zilele vieţii tale, tu, fiul tău şi fiul fiului tău, toate legile şi toate poruncile Lui pe care ţi le dau şi să ai zile multe.

Şi, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl tău, îţi voi lungi zilele.”

După naşterea lui Lameh, Metusala a mai trăit şapte sute optzeci şi doi de ani şi a născut fii şi fiice.

până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V-am purtat şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijin şi să vă mântuiesc.

Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale şi-ţi vor aduce multă pace.

Ele vor pieri, dar Tu vei rămâne; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmânt şi se vor schimba.

Toate zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani, apoi a murit.

La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, Enoh a născut pe Metusala.

îşi pierd viaţa în tinereţe, mor ca cei desfrânaţi.

Fără sfârşit era tot poporul în fruntea căruia mergea el. Şi totuşi cei ce vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.