Versete din Biblie Despre Indifference

Ochiul nimănui nu s-a îndurat de tine ca să-ţi facă măcar unul din aceste lucruri din milă pentru tine, ci ai fost aruncată pe câmp, aşa de scârbă le era de tine în ziua naşterii tale.

Dar dacă va zice: ‘Nu-mi place de tine’, iată-mă, să facă ce va crede cu mine.”

Şi dragostea lor, şi ura lor, şi pizma lor de mult au şi pierit şi niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare.

Pentru ce să hulească cel rău pe Dumnezeu? Pentru ce să zică în inima lui că Tu nu pedepseşti?

Când vine cel rău, vine şi dispreţul şi, odată cu ruşinea, vine şi ocara.

Căci ajutorul Egiptului nu este decât deşertăciune şi nimic, de aceea eu numesc lucrul acesta: „zarvă fără nicio ispravă.”

Dar cine are bogăţiile lumii acesteia şi vede pe fratele său în nevoie şi îşi închide inima faţă de el cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu?

ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte!

Căci el a zis: ‘Nu-i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.’

Dar ştiu că n-aveţi în voi dragoste de Dumnezeu.

Iată acum ce mai faceţi: Acoperiţi cu lacrimi altarul Domnului, cu plânsete şi gemete, aşa încât El nu mai caută la darurile de mâncare şi nu mai poate primi nimic din mâinile voastre.

Atunci, Îi vor răspunde şi ei: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit?’

Unora dintre ei le-a fost necaz şi ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir?

Nelegiuiţii se mânie, nu strigă către Dumnezeu când îi înlănţuie;

În mânia Lui, Domnul i-a împrăştiat şi nu-Şi mai îndreaptă privirile spre ei! Vrăjmaşul n-a căutat la faţa preoţilor, nici n-a avut milă de cei bătrâni.

Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc şi să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

Şi ce are a face dacă unii n-au crezut? Necredinţa lor va nimici ea credincioşia lui Dumnezeu?

El zice în inima lui: „Dumnezeu uită! Îşi ascunde Faţa şi în veac nu va vedea!”

Fiindcă eu chem, şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mâna, şi nimeni nu ia seama,

Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.

pentru că n-au iubit sfaturile mele şi au nesocotit toate mustrările mele.

Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.

Cine din voi va închide porţile ca să n-aprindeţi degeaba focul pe altarul Meu? N-am nicio plăcere de voi, zice Domnul oştirilor, şi darurile de mâncare din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute!

Din pricina nelegiuirilor voastre n-au loc aceste orânduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi.

N-am şezut în adunarea celor ce petrec, ca să mă veselesc cu ei: de frica puterii Tale, am stat singur la o parte, căci mă umpluseşi de mânie.

cei ce plâng, ca şi cum n-ar plânge; cei ce se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni;

De aceea, cine nesocoteşte aceste învăţături nesocoteşte nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v-a dat şi Duhul Său cel Sfânt.

Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine.

S-au găsit însă şi oameni răi, care ziceau: „Ce ne poate ajuta acesta?” Şi l-au dispreţuit şi nu i-au adus niciun dar. Dar Saul s-a făcut că nu-i aude.

El le-a zis: „Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina.

Aţi zis: ‘Degeaba slujim lui Dumnezeu şi ce am câştigat dacă am păzit poruncile Lui şi am umblat trişti înaintea Domnului oştirilor?

Drumurile sunt pustii; nimeni nu mai umblă pe drumuri. Asur a rupt legământul, dispreţuieşte cetăţile, nu se uită la nimeni.

Dar ei n-au vrut să ia aminte, ci au întors spatele şi şi-au astupat urechile ca să n-audă.

Faraon a răspuns: „Sunteţi nişte leneşi şi nişte trântori! De aceea ziceţi: ‘Haidem să aducem jertfe Domnului!’

Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa.

şi sunt plin de o mare mânie împotriva neamurilor îngâmfate, căci Mă mâniasem numai puţin, dar ele au ajutat spre nenorocire.»

am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.’

Oare împotriva unui om se îndreaptă plângerea mea? Şi pentru ce n-aş fi nerăbdător?

Ei ziceau lui Dumnezeu: ‘Pleacă de la noi! Ce ne poate face Cel Atotputernic?’

Dacă ne doare inima, dacă ni s-au întunecat ochii,