Versete din Biblie Despre Lahai-roi

După moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvântat pe fiul său Isaac. El locuia lângă fântâna Lahai-Roi.

De aceea, fântâna aceea s-a numit „Fântâna Celui viu care mă vede”; ea este între Cades şi Bared.

Să dea slavă Domnului şi să vestească laudele Lui în ostroave!”

„Proslăviţi dar pe Domnul în locurile unde străluceşte lumină, lăudaţi Numele Domnului, Dumnezeului lui Israel, în ostroavele mării!”

Ridică-ţi glasul, fiica Galimului! Ia seama, Lais! „Vai de tine, Anatot!”

El a zis: „Domnul a venit din Sinai Şi a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran Şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi, Având în dreapta Lui focul legii.

Căci într-un plâns necurmat suie suişul Luhitului şi se aud strigăte de durere la pogorâşul Horonaimului din pricina nimicirii!

Şi Domnul a zis: „Pune-i numele Lo-Ami (Nu-i poporul meu), căci voi nu sunteţi poporul Meu şi Eu nu voi fi Dumnezeul vostru.

Tu ai despărţit marea cu puterea Ta, ai sfărâmat capetele balaurilor din ape;

Elienai, Ţiltai, Eliel,

Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel:

Tu îmblânzeşti mândria mării; când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.

Ei au răspuns împăratului: „Fiindcă omul acela ne-a slăbit şi îşi pusese de gând să ne nimicească, pentru ca să ne facă să pierim din tot ţinutul lui Israel,

Nimiceşte-i în mânia Ta, prăpădeşte-i ca să nu mai fie! Fă-i să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov, până la marginile pământului.

Aşa vorbeşte Domnul, care a croit un drum pe mare şi o cărare pe apele cele puternice,

Să urle marea cu tot ce este în ea! Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!

Nu eşti Tu Acela care ai uscat marea, apele adâncului celui mare, şi ai croit în adâncimile mării un drum pentru trecerea celor răscumpăraţi?

Cum i-a dus fără nicio grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe vrăjmaşii lor.

Toţi locuitorii ostroavelor stau înmărmuriţi din pricina ta, împăraţii lor stau cu părul vâlvoi de groază şi le tremură faţa!

Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui şi acoperă adâncimile mării.

Lăudaţi pe Domnul de jos de pe pământ, balauri de mare şi adâncuri toate;

„Străbate-ţi ţara, ca Nilul, niciun brâu nu te mai strânge, fiica Tarsisului! Nu mai este niciun jug!

În loc de ploaie, le-a dat grindină şi flăcări de foc în ţara lor.

A umblat în căile împăraţilor lui Israel şi a făcut chiar chipuri turnate pentru Baali,

Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui şi a vorbit despre El.

Ceilalţi însă, care vor mai rămâne, îşi înălţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului.

Ţi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari şi nu Ţi s-au mai cunoscut urmele.

Te vor arunca în groapă, şi vei muri ca cei ce cad străpunşi de lovituri în mijlocul mărilor.

Cine este acela care înaintează ca Nilul şi ale cărui ape se rostogolesc ca râurile?

Ei i-au zis: „Ce să-ţi facem ca să se potolească marea faţă de noi?” Căci marea era din ce în ce mai înfuriată.

Fiii lui Şimei: Şelomit, Haziel şi Haran, trei. Aceştia erau capii caselor părinteşti ale familiei lui Laedan.

Domnul împărăţeşte: să se veselească pământul şi să se bucure ostroavele cele multe!

Îşi întindea mlădiţele până la mare şi lăstarii până la Râu.

La vederea Ta, se cutremură munţii; se năpustesc râuri de apă; adâncul îşi ridică glasul şi îşi înalţă valurile.

Ahio, Şaşac, Ieremot,

Atunci, au venit şi ceilalţi bolnavi din ostrovul acela şi au fost vindecaţi.

Împăratul Ahaşveroş a pus un bir asupra ţării şi asupra ostroavelor mării.

De aceea cuvântul Domnului le-a vorbit prin prorocul Hagai astfel:

Vâslaşii tăi te duceau pe ape mari, dar un vânt de la răsărit te va sfărâma în inima mărilor!

Aproape trei mii de oameni au pornit, dar au luat-o la fugă dinaintea oamenilor din Ai.