Versete din Biblie Despre Seir

şi zi: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Iată, am necaz pe tine, muntele Seirului! Îmi întind mâna împotriva ta şi te prefac într-o pustietate şi într-un pustiu!

şi pe Horiţi în muntele lor Seir, până la stejarul Paran, care este lângă pustie.

Ne-am întors şi am plecat în pustie, pe drumul care duce la Marea Roşie, cum îmi poruncise Domnul, şi am ocolit multă vreme muntele Seir.

Din pricina bucuriei pe care ai simţit-o că moştenirea casei lui Israel era pustiită, îţi voi face şi ţie la fel. Vei ajunge o pustietate, munte al Seirului, tu şi tot Edomul, şi se va şti că Eu sunt Domnul.»’

Fiii lui Seir: Lotan, Şobal, Ţibeon, Ana, Dişon, Eţer şi Dişan.

„Fiul omului, întoarce-te cu faţa spre muntele Seir, proroceşte împotriva lui

Seir era locuit altădată de horiţi; copiii lui Esau i-au izgonit, i-au nimicit dinaintea lor şi s-au aşezat în locul lor, cum a făcut Israel în ţara pe care o stăpâneşte şi pe care i-a dat-o Domnul.)

(sidoniţii zic Hermonului Sirion şi amoriţii îl numesc Senir),

Iacov a trimis înainte nişte soli la fratele său Esau, în ţara Seir, în ţinutul lui Edom.

Fiii lui Amon şi ai lui Moab s-au aruncat asupra locuitorilor din muntele Seir ca să-i nimicească cu desăvârşire şi să-i prăpădească. Şi, după ce au isprăvit cu locuitorii din Seir, s-au ajutat unii pe alţii să se nimicească.

Atunci, amoriţii, care locuiesc pe muntele acesta, v-au ieşit înainte şi v-au urmărit ca albinele; v-au bătut din Seir până la Horma.

În aceeaşi zi, Esau a luat drumul înapoi la Seir.

Să nu vă încăieraţi cu ei, căci nu vă voi da în ţara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat în stăpânire lui Esau.

Esau s-a aşezat în muntele Seir. Esau înseamnă Edom.

Se face stăpân pe Edom, Se face stăpân pe Seir, vrăjmaşii lui. Israel face fapte mari.

(Aşa a făcut Domnul şi pentru copiii lui Esau care locuiesc în Seir, când a nimicit pe horiţi dinaintea lor; ei i-au izgonit şi s-au aşezat în locul lor, până în ziua de azi.

Lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Esau: lui Esau i-am dat în stăpânire muntele Seir, iar Iacov şi fiii lui s-au pogorât în Egipt.

Doamne, când ai ieşit din Seir, Când ai plecat din câmpiile Edomului, Pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat Şi norii au turnat ape cu găleata;

Am trecut pe departe de fraţii noştri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir, şi pe departe de drumul care duce în câmpie, departe de Elat şi de Eţion-Gheber; apoi, ne-am întors şi am apucat spre pustia Moabului.

Dă următoarea poruncă poporului: «Acum aveţi să treceţi prin hotarele fraţilor voştri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, dar să vă păziţi bine.

celor din Aroer, celor din Sifmot, celor din Eştemoa,

Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că Moabul şi Seirul au zis: «Iată, casa lui Iuda a ajuns ca toate neamurile!»,

Dişon, Eţer şi Dişan. Aceştia sunt căpeteniile Horiţilor, fiii lui Seir, în ţara Edom.

căpetenia Dişon, căpetenia Eţer, căpetenia Dişan. Aceştia sunt căpeteniile Horiţilor, căpeteniile pe care le-au avut în ţara lui Seir.

(De la Horeb până la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).

Segub a născut pe Iair, care a avut douăzeci şi trei de cetăţi în ţara Galaadului.

Ţinutul lor se întindea de la Aroer, care este pe malurile pârâului Arnon, până la muntele Sionului care este Hermonul

El a zis: „Domnul a venit din Sinai Şi a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran Şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi, Având în dreapta Lui focul legii.

Unde sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului şi împăratul cetăţii Sefarvaimului, Henei şi Ivei?’ ”

Ei au locuit de la Meşa, cum mergi spre Sefar, până la muntele răsăritului.

Atunci au ieşit împăratul Sodomei, împăratul Gomorei, împăratul Admei, împăratul Ţeboimului şi împăratul Belei, sau Ţoarului, şi s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lor, în valea Sidim,

Şi scurgerile şuvoaielor, Care se întind înspre Ar şi se ating cu hotarul lui Moab.”

Vie din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la marea Iaezerului, dar pustiitorul s-a aruncat peste strângerea roadelor tale şi peste culesul viilor tale.

Când s-a întors Amaţia de la înfrângerea edomiţilor, a adus pe dumnezeii fiilor lui Seir şi i-a pus dumnezei pentru el; s-a închinat înaintea lor şi le-a adus tămâie.

Împăratul a făcut argintul tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele şi cedrii tot atât de mulţi ca smochinii sălbatici, care cresc pe câmpie.

Cu chiparoşi din Senir ţi-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ţi ridice catarge;

Împăratul a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele şi cedrii, tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt, care cresc pe câmpie.

Căci a ieşit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe Ar-Moab, Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.

Ei au avut ca ţinut al lor: de la Aroer, care este pe malurile pârâului Arnon, şi cetatea care este în mijlocul văii, toată câmpia de lângă Medeba,

Veniturile lui erau grâul Nilului şi secerişul râului, aduse pe ape mari, aşa că el era târgul neamurilor.