Versete din Biblie Despre Stars

Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare, ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic, ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.

Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul,

El socoteşte numărul stelelor şi le dă nume la toate.

Iată, în ochii Lui nici luna nu este strălucitoare, şi stelele nu sunt curate înaintea Lui;

stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.

Din ceruri se luptau, De pe cărările lor, stelele se luptau împotriva lui Sisera,

Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele în veac şi în veci de veci.

Căci stelele cerurilor şi Orionul nu vor mai străluci; soarele se va întuneca la răsăritul lui şi luna nu va mai lumina.

Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ţi ochii spre cer şi văzând Soarele, Luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor şi să le slujeşti, căci acestea sunt lucruri pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg.

Lăudaţi-L, Soare şi Lună, Lăudaţi-L, toate stelele luminoase!

Domnul, Dumnezeul vostru, v-a înmulţit, şi azi sunteţi foarte mulţi la număr, ca stelele cerului.

şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost.

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.

Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte vârful stelelor. Ce înalt este!

După ce aţi fost atât de mulţi ca stelele cerului, nu veţi mai rămâne decât un mic număr, pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău.

Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii

Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare şi ţine stelele sub pecetea Lui.

Soarele şi luna se întunecă şi stelele îşi pierd strălucirea.

Tot aşa sunt trupuri cereşti şi trupuri pământeşti, dar alta este strălucirea trupurilor cereşti şi alta a trupurilor pământeşti.

Luna şi stelele, ca să stăpânească noaptea, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Şi după ce l-a dus afară, i-a zis: „Uită-te spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri.” Şi i-a zis: „Aşa va fi sămânţa ta.”

Părinţii tăi s-au pogorât în Egipt în număr de şaptezeci de inşi; acum Domnul, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulţime ca stelele cerului.

Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut,

Îndată, după acele zile de necaz, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate.

Iosif a mai visat un alt vis şi l-a istorisit fraţilor săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, Luna şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pământ înaintea mea.”

S-a înălţat până la oştirea cerurilor, a doborât la pământ o parte din oştirea aceasta şi din stele şi le-a călcat în picioare.

atunci când stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie şi când toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?

Înaintea lor se cutremură pământul, se zguduie cerurile, soarele şi luna se întunecă şi stelele îşi pierd lumina.

Când te voi stinge, voi acoperi cerurile şi le voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori şi luna nu-şi va mai da lumina ei.

Veţi ridica dar pe Sacut, împăratul vostru, şi pe Caivan, chipurile voastre idoleşti, steaua dumnezeului vostru pe care vi l-aţi făcut

Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.

Căci toţi dumnezeii popoarelor sunt nişte idoli, dar Domnul a făcut cerurile.

El a făcut Cloşca-cu-Pui şi Orionul, El preface întunericul în zori, iar ziua în noapte neagră; El cheamă apele mării şi le varsă pe faţa pământului: Domnul este Numele Lui.

De aceea, dintr-un singur om, şi încă un om aproape mort, s-a născut o sămânţă în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.

A întins un nor ca să-i acopere şi focul ca să lumineze noaptea.

căci toţi dumnezeii popoarelor sunt idoli, dar Domnul a făcut cerurile.

Lăudaţi-L, cerurile cerurilor, şi voi, ape, care sunteţi mai presus de ceruri!

Cerurile sunt ale Domnului, dar pământul l-a dat fiilor oamenilor.

Cele mai bune roade ale soarelui, Cele mai bune roade ale fiecărei luni,

Le-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilor şi i-ai adus în ţara despre care spusesei părinţilor lor că au s-o ia în stăpânire.