Versete din Biblie Despre Wages

Să nu asupreşti pe aproapele tău şi să nu storci nimic de la el prin silă. Să nu opreşti până a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

hotărăşte-mi simbria ta şi ţi-o voi da.”

Ce folos are cel ce munceşte din truda lui?

Apoi Laban a zis lui Iacov: „Fiindcă eşti rudă cu mine, să-mi slujeşti oare degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?”

S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu pe zi şi i-a trimis la vie.

El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.

Semănaţi mult şi strângeţi puţin; mâncaţi şi tot nu vă săturaţi; beţi şi tot nu vă potoliţi setea; vă îmbrăcaţi şi tot nu vă este cald şi cine câştigă o simbrie o pune într-o pungă spartă!

Ce folos are omul din toată truda pe care şi-o dă sub soare?

Vai de cel ce îşi zideşte casa cu nedreptate şi odăile cu nelegiuire; care pune pe aproapele său să lucreze degeaba, fără să-i dea plata;

Căci Scriptura zice: „Să nu legi gura boului când treieră bucate” şi „Vrednic este lucrătorul de plata lui”.

nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui.

Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socoteşte nu ca un har, ci ca ceva datorat;

Să-i dai plata pentru ziua lui înainte de apusul soarelui, căci e sărac şi o doreşte mult. Altfel, ar striga către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat.

Iată că plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile şi pe care le-aţi oprit-o prin înşelăciune strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.

Cinsteşte pe Domnul cu averile tale şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău,

Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte.

Căci, când eram la voi, vă spuneam lămurit: „Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce”.

Să rămâneţi în casa aceea şi să mâncaţi şi să beţi ce vi se va da, căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: ‘Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi’.

N-am mâncat de pomană pâinea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi.

Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele şi să se bucure în mijlocul muncii lui; acesta este un dar de la Dumnezeu.

Dar omul iese la lucrul său şi la munca lui până seara.

Ei i-au răspuns: ‘Pentru că nu ne-a tocmit nimeni’. ‘Duceţi-vă şi voi în via mea’, le-a zis el, ‘şi veţi primi ce va fi cu dreptul’.

Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit, alţii s-au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.”

Să nu nedreptăţeşti pe simbriaşul sărac şi nevoiaş, fie că este unul din fraţii tăi, fie că este unul din străinii care locuiesc în ţara ta, în cetăţile tale.

Cine dintre voi, dacă are un rob care ară sau paşte oile, îi va zice când vine de la câmp: ‘Vino îndată şi şezi la masă?’

Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit şi-ţi merge bine.

Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru şi să nu mai umble după năluci.”

Şi Efraim zice: ‘Cu adevărat, m-am îmbogăţit, am făcut avere şi, în toată munca mea, nu mi s-ar putea găsi nicio nelegiuire care să fie un păcat’.

Şi tatăl vostru m-a înşelat: de zece ori mi-a schimbat simbria, dar Dumnezeu nu i-a îngăduit să mă păgubească.

Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui şi din toată străduinţa inimii lui, cu care se trudeşte sub soare?

Cine fura să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.

Cei din ceasul al unsprezecelea au venit şi au luat fiecare câte un leu.

Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul, fiecăruia după puterea lui, şi a plecat.

Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor!

dar câştigul şi plata lui vor fi închinate Domnului, nu vor fi nici strânse, nici păstrate; ci câştigul lui va aduce celor ce locuiesc înaintea Domnului, o hrană îmbelşugată şi haine strălucite.

dar şi faptul că un om mănâncă şi bea şi duce un trai bun în mijlocul întregii lui munci este un dar de la Dumnezeu.

Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă, le strânge pentru cel ce are milă de săraci.

Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul creşte.

Nişte ostaşi îl întrebau şi ei şi ziceau: „Dar noi ce trebuie să facem?” El le-a răspuns: „Să nu stoarceţi nimic de la nimeni prin ameninţări, nici să nu învinuiţi pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulţumiţi cu lefurile voastre”.