Versete din Biblie Despre bitten

Veţi fi ca un om care fuge dinaintea unui leu, pe care-l întâlneşte un urs şi care, când ajunge acasă, îşi reazemă mâna pe zid şi-l muşcă un şarpe!

Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin şerpi.

Dar, dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii.

Binecuvântat să fie Domnul, care nu ne-a dat pradă dinţilor lor!

Atunci, Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, aşa încât au murit mulţi oameni în Israel.

Oriunde îl apucă, îl trânteşte la pământ. Copilul face spumă la gură, scrâşneşte din dinţi şi rămâne ţeapăn. M-am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, şi n-au putut.”

Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă şi scrâşneau din dinţi împotriva lui.

L-au adus la El. Şi, cum a văzut copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere, copilul a căzut la pământ şi se zvârcolea făcând spumă la gură.

Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi şi vei ajunge prada lor?

Îl apucă un duh şi, deodată, răcneşte; şi duhul îl scutură cu putere, aşa că băiatul face spumă la gură şi cu anevoie se duce duhul de la el, după ce l-a stropşit de tot.

Iacov a cunoscut-o şi a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!”

Căci nişte câini mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mâinile şi picioarele;

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Barbarii, când au văzut năpârca spânzurată de mâna lui, au zis unii către alţii: „Cu adevărat, omul acesta este un ucigaş, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare”.

Urmărit de Abimelec, a luat-o la fugă dinaintea lui şi mulţi oameni au căzut morţi până la intrarea porţii.

Şi omul, în care era duhul cel rău, a sărit asupra lor, i-a biruit pe amândoi şi i-a schingiuit în aşa fel că au fugit goi şi răniţi din casa aceea.

‘Căci iată că trimit între voi nişte şerpi, nişte basilici, împotriva cărora nu este niciun descântec, şi vă vor muşca’ ”, zice Domnul.

Otravă de aspidă a supt, şi de aceea limba năpârcii îl va ucide.

a adăugat: „Vino la mine, şi-ţi voi da carnea ta păsărilor cerului şi fiarelor câmpului.”

A crescut pe unul din puii ei, care s-a făcut un leuţ, învăţat să sfâşie prada, şi a mâncat oameni.

Când înaintează cei răi împotriva mea, ca să-mi mănânce carnea, tocmai ei – prigonitorii şi vrăjmaşii mei – se clatină şi cad.

Nu fiţi ca un cal sau ca un catâr fără pricepere, pe care-l struneşti cu un frâu şi o zăbală cu care-l legi ca să nu se apropie de tine.

O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea şi au înecat-o.

Dan va fi un şarpe pe drum, O năpârcă pe cărare, Muşcând călcâiele calului, Făcând să cadă călăreţul pe spate.

Au luat toată prada şi toate jafurile de oameni şi dobitoace,

Totuşi toţi cei ce te mănâncă vor fi mâncaţi şi toţi vrăjmaşii tăi, toţi, vor merge în robie; cei ce te jefuiesc vor fi jefuiţi şi voi da pradă pe toţi cei ce te pradă.

Rupeam falca celui nedrept şi-i smulgeam prada din dinţi.

Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri Şi de boli cumplite; Voi trimite în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.

Pavel a scuturat năpârca în foc şi n-a simţit niciun rău.

Căci voi cere înapoi sângele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi de la orice dobitoc şi voi cere înapoi viaţa omului din mâna omului, din mâna oricărui om, care este fratele lui.

Beniamin este un lup care sfâşie; Dimineaţa mănâncă prada, Iar seara împarte prada răpită.”

Dar împotriva lui s-au înşiruit neamurile din toate ţinuturile de primprejur. I-au întins laţuri şi a fost prins în groapa lor.

Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă, să scape de ele.

David a zis lui Saul: „Robul tău păştea oile tatălui său. Şi, când un leu sau un urs venea să-mi ia o oaie din turmă,

Vor linge pulberea ca şarpele; vor ieşi tremurând ca târâtoarele pământului, afară din cetăţuile lor, vor veni pline de frică înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, şi se vor teme de Tine.

Eram liniştit şi m-a scuturat, m-a apucat de ceafă şi m-a zdrobit, a tras asupra mea ca într-o ţintă.

Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinţi.

Pe când carnea era încă în dinţii lor, fără să fie mestecată, Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului şi Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare.

S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!

Îşi deschid gura împotriva mea, ca un leu care sfâşie şi răcneşte.