Versete din Biblie Despre Disputes over resources

Oamenii din oaste au păstrat, fiecare pentru sine, prada pe care o făcuseră.

Dacă poftesc ogoare, pun mâna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui.

Căci, acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi.

Pentru ce mă laşi să văd nelegiuirea şi Te uiţi la nedreptate? Asuprirea şi silnicia se fac sub ochii mei, se nasc certuri şi se stârneşte gâlceavă.

din prada luată la război pentru întreţinerea Casei Domnului.

Totdeauna a fost război între Roboam şi Ieroboam.

Căci înainte de aceste zile, nu era răsplată nici pentru lucrul omului, nici pentru vite. Cei ce intrau şi ieşeau n-aveau nici ei pace din pricina vrăjmaşului, şi Eu dezbinam pe toţi oamenii unii împotriva altora.

Iată, vine ziua Domnului, când toate prăzile tale vor fi împărţite în mijlocul tău.

Nimeni să nu-şi caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia.

Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.

Între apostoli s-a iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare?

Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu, ci mai degrabă dezbinare.

Dar, dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii.

Împarte prada între luptătorii care s-au dus la oaste şi între toată adunarea.

Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră între ei ca să ştie cine este cel mai mare.

Între Roboam şi Ieroboam a fost război tot timpul cât a trăit Roboam.

Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine’. Şi tatăl le-a împărţit averea.

Când i-a trimis Iosua la corturile lor, i-a binecuvântat şi le-a zis: „Voi vă întoarceţi la corturile voastre cu mari bogăţii, cu foarte multe turme şi cu o mare mulţime de argint, de aur, de aramă, de fier şi de îmbrăcăminte. Împărţiţi cu fraţii voştri prada luată de la vrăjmaşii voştri.”

Cine merge la război pe cheltuiala sa? Cine sădeşte o vie şi nu mănâncă din rodul ei? Cine paşte o turmă şi nu mănâncă din laptele turmei?

Isus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită şi orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăşi nu poate dăinui.

Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de pământ. Unele sunt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele, pentru o întrebuinţare de ocară.

Un neam se va scula împotriva altui neam şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete şi tulburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor.

Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fântână de apă, pe care puseseră mâna cu sila robii lui Abimelec.

Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumi.

Vrăjmaşul zicea: ‘Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărţi prada de război; Îmi voi răzbuna pe ei, Voi scoate sabia şi-i voi nimici cu mâna mea!’

Dar cel ce nedreptăţea pe aproapele său l-a îmbrâncit şi i-a zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor şi judecător peste noi?

Isus le-a cunoscut gândurile şi le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei este pustiită şi o casă dezbinată împotriva ei se prăbuşeşte peste alta.

Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfârşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta.

În ziua aceea, Domnul va trimite o mare învălmăşeală în ei; unul va apuca mâna altuia şi vor ridica mâna unii asupra altora.

Dar, dacă vine peste el unul mai tare decât el şi-l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea şi împarte prăzile luate de la el.

Ţara să fie împărţită prin sorţi între cei ce sunt în mare număr şi între cei ce sunt în mic număr.”

Dar nimeni să nu certe pe altul, nimeni să nu mustre pe altul, căci poporul tău este ca cei ce se ceartă cu preoţii.

Chiar faptul că aveţi judecăţi între voi este un cusur pe care-l aveţi. Pentru ce nu suferiţi mai bine să fiţi nedreptăţiţi? De ce nu răbdaţi mai bine paguba?

Căci, fraţilor, am aflat despre voi, de la ai Cloei, că între voi sunt certuri.

căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge şi stoarcerea mâniei dă certuri.

În vremile acelea, nu era linişte pentru cei ce se duceau şi veneau, căci erau mari tulburări printre toţi locuitorii ţării;

Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei şi nici bisericile lui Dumnezeu.

pentru că tot lumeşti sunteţi. În adevăr, când între voi sunt zavistii, certuri şi dezbinări, nu sunteţi voi lumeşti şi nu trăiţi voi în felul celorlalţi oameni?

Esau a zis: „Eu am din belşug; păstrează, frate, ce este al tău.”