Versete din Biblie Despre Highway

Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea sfântă: niciun om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; cei ce vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte nu vor putea să se rătăcească.

„Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii şi nu vom bea apă din fântâni; vom ţine drumul împărătesc, până vom trece de ţinutul tău.”

Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, Şi călătorii apucau pe căi strâmbe.

‘Lasă-mă să trec prin ţara ta; voi ţine drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta, nici la stânga.

Un glas strigă: „Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale.

Lasă-ne să trecem prin ţara ta; nu vom trece nici prin ogoare, nici prin vii şi nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul împărătesc, fără să ne abatem la dreapta sau la stânga, până vom trece de ţinutul tău.”

Ridică semne pe drum, pune stâlpi, ia seama la cale, la drumul pe care l-ai urmat… Întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în cetăţile acestea care sunt ale tale!

Treceţi, treceţi pe porţi! Pregătiţi o cale poporului! Croiţi, croiţi drum, daţi pietrele la o parte! Ridicaţi un steag peste popoare!

Şi va fi un drum pentru rămăşiţa poporului Său, care va mai rămâne în Asiria, cum a fost pentru Israel, în ziua când a ieşit din ţara Egiptului.

Drumurile sunt pustii; nimeni nu mai umblă pe drumuri. Asur a rupt legământul, dispreţuieşte cetăţile, nu se uită la nimeni.

Aşa vorbeşte Domnul, care a croit un drum pe mare şi o cărare pe apele cele puternice,

El râde de zarva cetăţilor şi n-aude strigătele stăpânului care-l mână.

Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită.

Vacile au apucat drept pe drumul spre Bet-Şemeş; au ţinut mereu acelaşi drum, mugind, şi nu s-au abătut nici la dreapta, nici la stânga. Domnitorii filistenilor au mers după ele până la hotarul Bet-Şemeşului.

Iată hotarele ţării: înspre miazănoapte, de la Marea cea Mare, drumul Hetlonului până la Ţedad,

Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

Şi a zis: „Pe care drum să ne suim?” Ioram a zis: „Pe drumul care duce în pustia Edomului.”

În aceeaşi vreme, va fi un drum care va duce din Egipt în Asiria: asirienii se vor duce în Egipt şi egiptenii, în Asiria, şi egiptenii împreună cu asirienii vor sluji Domnului.

de la câmpie până la Marea Chineret, la răsărit, şi până la marea câmpiei, care este Marea Sărată, la răsărit, spre Bet-Ieşimot, şi de la miazăzi, sub poalele muntelui Pisga.

Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

Când vei umbla, pasul nu-ţi va fi stânjenit şi, când vei alerga, nu te vei poticni.

Nu ieşiţi cu grabă, nu plecaţi în fugă, căci Domnul vă va ieşi înainte şi Dumnezeul lui Israel vă va tăia calea.”

Dar voi, întoarceţi-vă şi plecaţi în pustie, înspre Marea Roşie.’

alta a luat drumul spre Bet-Horon şi a treia a luat drumul spre hotarul care caută spre valea Ţeboim, înspre pustie.”

Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria,

Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: ‘Iată drumul, mergeţi pe el!’ când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta sau la stânga.

Ocroteşte cărările neprihănirii şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum

Pe cărarea neprihănirii este viaţa şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte.

i-a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într-o cetate de locuit.

Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, dar calea păcătoşilor duce la pieire.

După ce a fost luat din drum, fiecare a urmat pe Ioab, ca să urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.

Mulţi oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmp.

după cum este scris în cartea cuvintelor prorocului Isaia: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: ‘Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.

De aceea, calea lor va fi lunecoasă şi întunecoasă, vor fi împinşi şi vor cădea, căci voi aduce nenorocirea peste ei în anul când îi voi pedepsi, zice Domnul.

paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale şi nu mi se clatină picioarele.

Leneşul zice: „Afară este un leu, pe uliţe este un leu!”

Ci Dumnezeu a pus pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustie, spre Marea Roşie. Copiii lui Israel au ieşit înarmaţi din ţara Egiptului.