Versete din Biblie Despre Humility

Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.

Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.

Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Smeriţi-vă dar sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe.

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, sunt bogăţia, slava şi viaţa.

Când vine mândria, vine şi ruşinea, dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi în legăturile voastre să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har”.

Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi”.

Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii şi smerenia merge înaintea slavei.

au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune într-o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sunt de niciun preţ împotriva gâdilării firii pământeşti.

Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă, ci, în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.

Domnul este înălţat, totuşi vede pe cei smeriţi şi cunoaşte de departe pe cei îngâmfaţi.

Omul va trebui să-şi plece privirea semeaţă şi îngâmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.

Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a pogorât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci oricine se înalţă va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat.”

La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.

Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi.

Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.

El îşi pleacă privirile să vadă ce se face în ceruri şi pe pământ.

Doamne, eu n-am o inimă îngâmfată, nici priviri trufaşe, nu mă îndeletnicesc cu lucruri prea mari şi prea înalte pentru mine.

Mândria omului va fi smerită şi trufia oamenilor va fi plecată; numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.

ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decât să împarţi prada cu cei mândri.

să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătaţi, plini de blândeţe faţă de toţi oamenii.

Eu, Pavel, vă rog, prin blândeţea şi bunătatea lui Hristos – eu, cel „smerit când sunt de faţă în mijlocul vostru şi plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe” –

Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.

De aceea cei mici vor fi coborâţi şi cei mari vor fi smeriţi: nu-i vei ierta.

Nimeni să nu se fălească dar cu oameni, căci toate lucrurile sunt ale voastre:

Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-şi voia lui însuşi printr-o smerenie şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti,

Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar, întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele.

Să fie înfruntaţi îngâmfaţii care mă asupresc fără temei! Căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale.

cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste

Înţelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică.

se îndoaie, se pleacă şi-i cad săracii în gheare!

L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.

Să mi se laude sufletul în Domnul! Să asculte cei nenorociţi şi să se bucure.

Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, care căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!

Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.

De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

Spune împăratului şi împărătesei: ‘Şedeţi pe pământ! Căci v-a căzut de pe cap cununa împărătească ce vă slujea ca podoabă.’

Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!”