Versete din Biblie Despre Nature Reflection

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.

Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;

Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!

El zice zăpezii: ‘Cazi pe pământ!’ Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.

Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.

aceia au văzut lucrările Domnului şi minunile Lui în mijlocul adâncului.

Da, veţi ieşi cu bucurie şi veţi fi călăuziţi în pace. Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme.

Uită-te spre ceruri şi priveşte! Vezi norii cât de sus sunt faţă de tine?

Să tresalte câmpia cu tot ce e pe ea, toţi copacii pădurii să strige de bucurie

Mi-aduc aminte de zilele de odinioară, mă gândesc la toate lucrările Tale, cuget la lucrarea mâinilor Tale.

şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre

Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.

Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!

Pustia şi ţara fără apă se vor bucura; pustietatea se va veseli şi va înflori ca trandafirul;

Am mai văzut o altă deşertăciune sub soare.

Îţi trimiţi Tu suflarea: ele sunt zidite şi înnoieşti astfel faţa pământului.

Veniţi şi priviţi lucrările Domnului, pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ.

Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Eu privesc liniştit din locuinţa Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui şi pe aburul de rouă, în vipia secerişului.

Căci, după cum ploaia şi zăpada se pogoară din ceruri şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-l fac să rodească şi să odrăslească, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă,

Căci pământul va fi plin de cunoştinţa slavei Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă.

Să chiuie copacii din pădure înaintea Domnului! Căci El vine să judece pământul.

Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pământ,

Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toţi oamenii trebuie să le mărească!

Să urle marea cu tot ce este în ea! Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!

vorbeşte pământului, şi te va învăţa şi peştii mării îţi vor povesti.

Dulce este lumina şi o plăcere pentru ochi să vadă soarele.

Domnul priveşte din înălţimea cerurilor şi vede pe toţi fiii oamenilor.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana şi umblă după tot ce este verde.

El îşi pleacă privirile să vadă ce se face în ceruri şi pe pământ.

Câmpiile pustiei sunt adăpate şi dealurile sunt încinse cu veselie.

Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul; să mugească marea cu tot ce cuprinde ea!

Sapă şanţuri în stânci şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

este ca lumina dimineţii, când răsare soarele în dimineaţa fără nori; ca razele soarelui după ploaie, care fac să încolţească din pământ verdeaţa.’

Mă uit la munţi, şi iată că sunt zguduiţi şi toate dealurile se clatină!

Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes, totuşi vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei.

Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut,

Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice.

Domnul Se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere şi care să caute pe Dumnezeu.

Tot El preface pustiul în iaz şi pământul uscat în izvoare de ape.

M-am sculat şi m-am dus în vale şi iată că slava Domnului s-a arătat acolo, aşa cum o văzusem la râul Chebar. Atunci am căzut cu faţa la pământ.