Versete din Biblie Despre Religious Celebrations

„Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Iată sărbătorile Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele:

Acestea sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi-de-tot, daruri de mâncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă.

Voi face să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei şi toate praznicele ei.

Nu mai aduceţi daruri de mâncare nefolositoare, căci Mi-e scârbă de tămâie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!

Păziţi poruncile Mele şi nu faceţi niciunul din obiceiurile urâte care se făceau înaintea voastră, ca să nu vă spurcaţi cu ele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru’.”

Ce veţi face în zilele de praznic, la sărbătorile Domnului?

Să ţii porunca aceasta la vremea hotărâtă, din an în an.

Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat,

Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi datina aşezată de oameni, precum spălarea urcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe alte lucruri de acestea.”

Aşa a spus Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.

care vestesc nişte obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm”.

De trei ori pe an să prăznuieşti sărbători în cinstea Mea.

În ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, să aveţi o adunare sfântă; atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului timp de şapte zile.

ca zile în care căpătaseră odihnă, scăpând de vrăjmaşii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie şi jalea lor, în zi de sărbătoare şi să facă din aceste zile nişte zile de ospăţ şi de bucurie, când să-şi trimită daruri de mâncare unii altora şi să împartă daruri celor lipsiţi.

Toată adunarea a fost de părere să mai prăznuiască alte şapte zile. Şi au prăznuit cu bucurie încă şapte zile.

În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Ziua aceasta să fie vestită între voi cu sunet de trâmbiţă.

Să le prăznuiţi la vremea hotărâtă, în a paisprezecea zi a lunii acesteia, seara; să le prăznuiţi după toate legile şi după toate poruncile privitoare la ele.”

Dar aducerea-aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe;

Să-I aducă jertfe de mulţumiri şi să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.

Să prăznuieşti sărbătoarea şapte zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în toate roadele tale şi în tot lucrul mâinilor tale, şi de aceea să fii vesel.

În ziua aceea s-au adus multe jertfe şi a fost mare bucurie, căci Dumnezeu dăduse poporului o mare pricină de bucurie. Se bucurau şi femeile şi copiii, şi strigătele de bucurie ale Ierusalimului se auzeau până departe.

În zilele voastre de bucurie, la sărbătorile voastre şi la lunile noi ale voastre, să sunaţi din trâmbiţe, când vă veţi aduce arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, şi ele vor face ca Dumnezeul vostru să-Şi aducă aminte de voi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.”

În fiecare an să prăznuiţi sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri. În luna a şaptea s-o prăznuiţi.

În aceeaşi zi, să vestiţi sărbătoarea şi să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

El a zis: „Vestiţi o sărbătoare în cinstea lui Baal!” Şi au vestit-o.

Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţumiri şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Preaînalt.

În ziua celor dintâi roade, când veţi aduce Domnului un dar de mâncare, la sărbătoarea încheierii săptămânilor (Cincizecimea), să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nicio lucrare de slugă în ea.

Să ţii Sărbătoarea Secerişului, a celor dintâi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe câmp; şi să ţii Sărbătoarea Strângerii Roadelor, la sfârşitul anului, când vei strânge de pe câmp rodul muncii tale.

În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, zice Domnul.

Cei ce se aflau la Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea şi a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.

Dar ziceau: „Nu în timpul Praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod”.

„Copiii lui Israel să prăznuiască Paştele la vremea hotărâtă.

În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei.

În ziua dintâi, să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în ea.

În ziua a opta, să aveţi o adunare de sărbătoare; atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă.

Astfel, copiii lui Israel care se aflau la Ierusalim au prăznuit Sărbătoarea Azimilor şapte zile, cu mare bucurie. Şi, în fiecare zi, leviţii şi preoţii lăudau pe Domnul cu instrumente care răsunau în cinstea Lui.

iudeii au luat pentru ei, pentru sămânţa lor şi pentru toţi cei ce se vor lipi de ei hotărârea şi îndatorirea de neschimbat ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rânduit şi la vremea hotărâtă.

Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod”.

În ziua dintâi, veţi avea o adunare de sărbătoare sfântă, şi în ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sfântă. Să nu faceţi nicio muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mâncarea fiecărui ins.

În ziua întâi, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă.