Versete din Biblie Despre Unrighteousness

Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor.

Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum!

Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n-aibă parte de îndurarea Ta!

Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.

Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege.

Însă, dacă cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui şi săvârşeşte nelegiuirea, dacă se ia după toate urâciunile celui rău, s-ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea lui va fi uitată, pentru că s-a dat la nelegiuire şi la păcat, de aceea va muri în ele.

Pe cine zice celui rău: „Tu eşti bun!” îl blestemă popoarele şi-l urăsc neamurile.

Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept când Îşi dezlănţuie mânia? (Vorbesc în felul oamenilor.)

care scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!

după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar.

Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

„Îţi închipui că ai dreptate şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu

voi, care prefaceţi dreptul în pelin şi călcaţi dreptatea în picioare!

Dacă cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui şi săvârşeşte nelegiuirea şi moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvârşit-o.

şi va da mânie şi urgie celor ce, din duh de gâlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.

Deci ce vom zice? Neamurile, care nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea, şi anume neprihănirea care se capătă prin credinţă;

şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.

Dacă un om neprihănit se va abate de la neprihănirea lui şi va face ce este rău, îi voi pune un laţ înainte, şi va muri. Dacă nu l-ai înştiinţat, va muri prin păcatul lui şi nu i se va mai pomeni neprihănirea în care a trăit, dar îi voi cere sângele din mâna ta!

Veniţi-vă în fire cum se cuvine şi nu păcătuiţi! Căci sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu, spre ruşinea voastră o spun.

Dar, dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege, ca nişte călcători de lege.

Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor.

Căci Eu ştiu că nelegiuirile voastre sunt multe şi că păcatele voastre sunt fără număr, asupriţi pe cel drept, luaţi mită şi călcaţi în picioare la poarta cetăţii dreptul săracilor.

Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, căci sunt o scârbă: nesupuşi şi netrebnici pentru orice faptă bună.

Când zic celui neprihănit că va trăi negreşit, dacă se încrede în neprihănirea lui şi săvârşeşte nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita şi el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvârşit-o.

Dacă ierţi pe cel rău, el totuşi nu învaţă neprihănirea, se dedă la rău în ţara în care domneşte neprihănirea şi nu caută la măreţia Domnului.

Căci, atunci când eraţi robi ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire.

Calea celui rău este urâtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire.

Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.

Dacă cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui şi săvârşeşte nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta.

Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.

Cel ce iartă pe vinovat şi cel ce osândeşte pe cel nevinovat sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.

căci ştim că Legea nu este făcută pentru cel neprihănit, ci pentru cei fărădelege şi nesupuşi, pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi, pentru cei fără evlavie, necuraţi, pentru ucigătorii de tată şi ucigătorii de mamă, pentru ucigătorii de oameni,

pe când Israel, care umbla după o Lege, care să dea neprihănirea, n-a ajuns la Legea aceasta.

Şi, dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se vor face cel nelegiuit şi cel păcătos?

Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.

mai ales pe cei ce, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia şi dispreţuiesc stăpânirea. Ca nişte îndrăzneţi şi încăpăţânaţi ce sunt, ei nu se tem să batjocorească dregătoriile,

De aceea, cei răi nu pot ţine capul sus în ziua judecăţii, nici păcătoşii, în adunarea celor neprihăniţi.

Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui.

Ascultaţi-Mă, oameni cu inima împietrită, vrăjmaşi ai neprihănirii!