Versete din Biblie Despre Waters

Tot El preface pustiul în iaz şi pământul uscat în izvoare de ape.

Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?

A făcut să ţâşnească izvoare din stânci şi să curgă ape ca nişte râuri.

A deschis stânca şi au curs ape, care s-au vărsat ca un râu în locurile uscate.

Căci Domnul, Dumnezeul tău, are să te ducă într-o ţară bună, ţară cu pâraie de apă, cu izvoare şi cu lacuri, care ţâşnesc din văi şi munţi;

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.”

În ziua aceea, vor izvorî ape vii din Ierusalim şi vor curge jumătate spre marea de răsărit, jumătate spre marea de apus; aşa va fi şi vara, şi iarna.

O fântână din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban.

Izvoarele Adâncului şi stăvilarele cerurilor au fost închise şi ploaia din cer a fost oprită.

Apoi s-a dus la izvorul apelor şi a aruncat sare în el şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpătură.’ ”

Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi şi ele curg printre munţi.

Ai făcut să ţâşnească izvoare în pârâuri, ai uscat râuri care nu seacă.

Ţara pe care o veţi stăpâni este o ţară cu munţi şi văi, care se adapă din ploaia cerului;

El mi-a zis: „Apa aceasta curge spre ţinutul de răsărit, se pogoară în câmpie şi se varsă în mare şi, vărsându-se în mare, apele mării se vor vindeca.

Este un râu ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, sfântul locaş al locuinţelor Celui Preaînalt.

Apele îl făcuseră să crească, adâncul îl făcuse înalt, râurile lui îi scăldau răsadniţa şi îşi trimiteau pâraiele la toţi copacii de pe câmp.

Cum le-a prefăcut râurile în sânge şi n-au putut să bea din apele lor.

Eu zic adâncului: ‘Usucă-te şi îţi voi seca râurile’.

Pe orice munte înalt şi pe orice deal înalt, vor izvorî râuri, curgeri de apă, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea.

Apele mării vor seca şi râul va seca şi se va usca,

Apa curgea în jurul altarului şi au umplut cu apă şi şanţul.

Ţara în care înoţi, o voi uda cu sângele tău, până la munţi, şi se vor umple puvoaiele de tine.

Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.”

Ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare şi neprihănirea, ca un pârâu care nu seacă niciodată!

La vederea Ta, se cutremură munţii; se năpustesc râuri de apă; adâncul îşi ridică glasul şi îşi înalţă valurile.

El opreşte apele, şi totul se usucă; El le dă drumul, şi pustiesc pământul.

El îngrămădeşte apele mării într-un morman şi pune adâncurile în cămări.

El preface râurile în pustiu şi izvoarele de apă în pământ uscat,

Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului.

Şi nu vor suferi de sete în pustiurile în care-i va duce, ci va face să curgă pentru ei apă din stâncă, va despica stânca şi va curge apa.’

La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere fulgerelor şi ploii şi scoate vântul din cămările Lui.

De glasul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere la fulgere şi ploaie şi scoate vântul din cămările lui.

Glasul Domnului răsună pe ape, Dumnezeul slavei face să bubuie tunetul: Domnul este pe ape mari.

Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.

Apele au ajuns din ce în ce mai mari şi toţi munţii înalţi, care sunt sub cerul întreg, au fost acoperiţi.

Acestea sunt apele Meriba (Ceartă), unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul, care a fost sfinţit între ei.

Cu cincisprezece coţi s-au înălţat apele deasupra munţilor, care au fost acoperiţi.

Cine a deschis un loc de scurgere ploii şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,

Veţi scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii

Şi lucrul acesta va fi pentru Mine ca şi cu apele lui Noe: după cum jurasem că apele lui Noe nu vor mai veni pe pământ, tot aşa jur că nu Mă voi mai mânia pe tine şi nu te voi mai mustra.