Versete din Biblie Despre Weeks

Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.

Şi i-a aruncat pe toţi trei zile în temniţă.

Au străbătut astfel toată ţara şi au ajuns la Ierusalim după nouă luni şi douăzeci de zile.

Ezra a venit la Ierusalim în a cincea lună a anului al şaptelea al împăratului.

Să ţii Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerişul grâului, şi Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârşitul anului.

Zilele vieţii lui Isaac au fost de o sută optzeci de ani.

După curăţire, i se vor număra şapte zile.

Voi păziţi zile, luni, vremuri şi ani.

În luna a doua, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii, pământul era uscat de tot.

Să ştii dar şi să înţelegi că, de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece şapte săptămâni; apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare.

Toate zilele lui Lameh au fost de şapte sute şaptezeci şi şapte de ani, apoi a murit.

Să numeri şapte săptămâni; de când vei începe seceratul grâului, să începi să numeri şapte săptămâni.

Iar noi, după zilele Praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi şi, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat şapte zile.

Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.

Ploaia a căzut pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.

Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului.

Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi a prorociei şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.

Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.

În timpul celor şapte ani de rod, pământul a dat bucate din belşug.

Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: „Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui”.

După şapte zile, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

„În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămâni am fost în jale.

A mai aşteptat alte şapte zile, şi a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el.

Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău.

Acolo, am găsit pe ucenici şi am rămas şapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim.

unde am dat peste nişte fraţi, care ne-au rugat să mai rămânem şapte zile cu ei. Şi aşa am ajuns la Roma.

Şi poporul s-a odihnit în ziua a şaptea.

Ferice de cine va aştepta şi va ajunge până la o mie trei sute treizeci şi cinci de zile!

A mai aşteptat alte şapte zile, şi iarăşi a dat drumul porumbelului din corabie.

Şase zile să lucrezi, iar în ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti, chiar în vremea aratului şi a seceratului.

Toată adunarea a fost de părere să mai prăznuiască alte şapte zile. Şi au prăznuit cu bucurie încă şapte zile.

Să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori şapte ani, şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.

Aici a rămas un an şi şase luni şi învăţa printre corinteni Cuvântul lui Dumnezeu.

Fraţii lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină din timp în timp la ei şapte zile.

Era Ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului.

Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului după ce au fost ocolite şapte zile.

Timp de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie.

În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strângă mană, şi n-au găsit.

Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt.

Şase zile să lucrezi şi să-ţi faci toate treburile.