Versete din Biblie Despre Wilderness

Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate şi nu găseau nicio cetate unde să poată locui.

Vă voi aduce în pustia popoarelor şi acolo Mă voi judeca faţă în faţă cu voi.

I-am dat ca locuinţă pustiul şi pământul sărac ca locaş.

Şi i-am scos astfel din ţara Egiptului şi i-am dus în pustie.

Da, aş fugi departe de tot şi m-aş duce să locuiesc în pustie.

Ei n-au întrebat: «Unde este Domnul care ne-a scos din ţara Egiptului, care ne-a povăţuit prin pustie, printr-un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ unde domnesc seceta şi umbra morţii, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte niciun om?»

Îndată, Duhul a mânat pe Isus în pustie,

Dar voi, întoarceţi-vă şi plecaţi în pustie, înspre Marea Roşie.’

Iar El se ducea în locuri pustii şi Se ruga.

Au pornit de la Marea Roşie şi au tăbărât în pustia Sin.

Şi a zis: „Pe care drum să ne suim?” Ioram a zis: „Pe drumul care duce în pustia Edomului.”

Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie,

Căci, când s-a suit Israel din Egipt, a mers în pustie până la Marea Roşie şi a ajuns la Cades.

A mustrat Marea Roşie, şi ea s-a uscat, şi i-a trecut prin adâncuri ca printr-un pustiu.

„Aşa vorbeşte Domnul: ‘Poporul celor ce-au scăpat de sabie a căpătat trecere în pustie: Israel merge spre locul lui de odihnă’.”

Voi încheia cu ele un legământ de pace şi voi îndepărta din ţară toate fiarele sălbatice; ele vor locui în linişte în pustie şi vor putea dormi în mijlocul pădurilor.

Am plecat din Horeb şi am străbătut toată pustia aceea mare şi grozavă pe care aţi văzut-o; am luat drumul care duce în Muntele Amoriţilor, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, şi am ajuns la Cades-Barnea.

Moise a pornit pe Israel de la Marea Roşie. Au apucat înspre pustia Şur şi, după trei zile de mers în pustie, n-au găsit apă.

De câte ori s-au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! De câte ori L-au mâniat ei în pustietate!

până când se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pământ şi pomătul va fi privit ca o pădure.

Vedeţi, voi aştepta în câmpiile pustiei până ce-mi vor veni veşti din partea voastră.”

şi pe Horiţi în muntele lor Seir, până la stejarul Paran, care este lângă pustie.

Pustia şi ţara fără apă se vor bucura; pustietatea se va veseli şi va înflori ca trandafirul;

Apoi, în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te-a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut până la sosirea voastră în locul acesta.

Un glas strigă: „Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!

Căci, dacă vă întoarceţi de la El, El va lăsa mai departe pe Israel să rătăcească în pustie şi veţi aduce pierderea poporului acestuia întreg.”

Ci i-a apucat pofta în pustie şi au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.

Tot El preface pustiul în iaz şi pământul uscat în izvoare de ape.

Părinţii voştri au strigat către Domnul. Şi Domnul a pus întuneric între voi şi egipteni, a adus marea înapoi peste ei şi i-a acoperit. Aţi văzut cu ochii voştri ce am făcut egiptenilor. Şi aţi rămas multă vreme în pustie.

Pentru ce aţi adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi şi vitele noastre?

Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele şi Mi-au pângărit peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie, ca să-i nimicesc.

când vă urmăreau şi i-a nimicit pentru totdeauna;

Ci Dumnezeu a pus pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustie, spre Marea Roşie. Copiii lui Israel au ieşit înarmaţi din ţara Egiptului.

Atunci, nepărtinirea va locui în pustie şi neprihănirea îşi va avea locuinţa în pomăt.

Voi face să izvorască râuri pe dealuri şi izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia în iaz şi pământul uscat în şuvoaie de ape;

După aceea, poporul a plecat din Haţerot şi a tăbărât în pustia Paran.

Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească în pustie timp de patruzeci de ani, până la stingerea întregului leat de oameni care făcuseră rău înaintea Domnului.

după cum este scris în cartea cuvintelor prorocului Isaia: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: ‘Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.

Au pornit dinaintea Pi-Hahirotului şi au trecut prin mijlocul mării, înspre pustie; au făcut un drum de trei zile în pustia Etamului şi au tăbărât la Mara.

David, văzând că Saul a pornit să-i ia viaţa, a stat în pustia Zif, în pădure.