Versete din Biblie Despre Carcase

Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţie.

Iosif a luat trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in

Înaintea lui Dumnezeu tremură umbrele sub ape şi sub locuitorii lor.

Pune bucăţi de carne în el, toate bucăţile cele bune, coapsa şi spata, şi umple-l cu cele mai bune oase.

Au lăsat-o până a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise, şi nu s-a împuţit şi n-a făcut viermi.

L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.

Orice lucru pe care va cădea ceva din trupurile lor moarte va fi necurat, fie vas de lemn, fie haină, fie piele, fie sac, fie orice alt lucru care se întrebuinţează la ceva; să fie pus în apă şi va rămâne necurat până seara; după aceea va fi curat.

cu cât mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, care îşi trag obârşia din ţărână şi pot fi zdrobiţi ca un vierme!

Ucenicii lui Ioan, când au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul şi l-au pus într-un mormânt.

Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este semănat în putrezire şi învie în neputrezire;

Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat şi l-au pus într-un sicriu în Egipt.

Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele prorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi

masa şi toate uneltele ei, sfeşnicul şi uneltele lui, altarul tămâierii,

masa cu uneltele ei, sfeşnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămâierii;

Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de pământ. Unele sunt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele, pentru o întrebuinţare de ocară.

Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?

Cum se brăzdează şi se spintecă pământul, aşa ni se risipesc oasele la gura mormântului.

Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.

Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele, care nu se văd, şi peste care oamenii umblă fără să ştie.”

Şi Iosif a cumpărat o pânză subţire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfăşurat în pânza de in şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormântului.

şi amândoi adorm în ţărână, amândoi sunt mâncaţi de viermi.

chivotul mărturiei şi drugii lui, şi capacul ispăşirii;

Dar va zice cineva: „Cum învie morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?”

chivotul şi drugii lui, capacul ispăşirii şi perdeaua dinăuntru pentru acoperirea chivotului;

locaşul, cortul şi acoperişul lui, copcile, scândurile, drugii, stâlpii şi picioarele lui;

care locuieşte în morminte şi petrece noaptea în peşteri, mâncând carne de porc şi având în străchini bucate necurate.

El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea să învieze?” Eu am răspuns: „Doamne, Dumnezeule, Tu ştii lucrul acesta!”

Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii”,

M-am uitat şi iată că le-au venit vine, carnea a crescut şi le-a acoperit pielea pe deasupra, dar nu era încă duh în ele.

Să curăţiţi, de asemenea, orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră şi orice unealtă de lemn.”

îl împodobeşte cu argint şi aur, şi ei îl ţintuiesc cu cuie şi ciocane, ca să nu se clatine.

Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinţi.

Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.

Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură.

Vai de cel ce zice lemnului: „Scoală-te”, şi unei pietre mute: „Trezeşte-te!” Poate ea să dea învăţătură? Iată că este împodobită cu aur şi argint, dar în ea nu este un duh care s-o însufleţească.

Trupul meu nu era ascuns de Tine când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.

Se îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui, îi pătrunde ca apa înăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!

Părerile voastre sunt păreri de cenuşă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut.

Să iei toată grăsimea care acoperă măruntaiele şi prapurul ficatului, cei doi rărunchi cu grăsimea care-i acoperă şi să le arzi pe altar.

Oasele lui, pline de vlaga tinereţii, îşi vor avea culcuşul cu el în ţărână.