Versete din Biblie Despre City

Multe neamuri vor trece pe lângă cetatea aceasta şi vor zice unul altuia: ‘Pentru ce a făcut Domnul aşa acestei cetăţi mari?’

Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu.

Lucruri pline de slavă au fost spuse despre tine, cetate a lui Dumnezeu!

Chibţaim şi împrejurimile lui şi Bet-Horon şi împrejurimile lui, patru cetăţi;

Fiecare din aceste cetăţi îşi avea împrejurimile ei de jur împrejur; aşa erau toate cetăţile acestea.

Ceilalţi cinci mii de coţi însă, care mai rămân în lat înaintea celor douăzeci şi cinci de mii, vor fi daţi cetăţii ca loc obişnuit pentru locuinţe şi păşune, şi cetatea va fi la mijloc.

Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea

Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.

Vai, cetatea aceea credincioasă cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi!

Căci noi n-avem aici o cetate stătătoare, ci suntem în căutarea celei viitoare.

El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea îngâmfată; a doborât-o la pământ şi a aruncat-o în ţărână.

În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: „Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea ca ziduri şi întăritură.

Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Acesta este Ierusalimul! Eu îl pusesem în mijlocul neamurilor şi de jur împrejurul lui sunt ţări.

Iocmeam cu locurile lui de păşunat, Bet-Horon cu locurile lui de păşunat,

strânge acum cealaltă parte a poporului, tabără împotriva cetăţii şi ia-o, ca să n-o iau eu şi să vină asupra mea cinstea.”

„Ah, cum nu este cruţată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!” –

Cetăţile să fie ale lor, ca să locuiască în ele, iar locurile goale să fie pentru vitele lor, pentru averile lor şi pentru toate dobitoacele lor.

Iată, vin zile, zice Domnul, când cetatea va fi zidită iarăşi în cinstea Domnului, de la turnul lui Hananeel până la Poarta Unghiului.

A pus judecători în toate cetăţile întărite din ţara lui Iuda, în fiecare cetate.

Sau sună cineva cu trâmbiţa într-o cetate fără să se înspăimânte poporul? Sau se întâmplă o nenorocire într-o cetate fără s-o fi făcut Domnul?

Căci ai prefăcut cetatea (Babilon) într-un morman de pietre, cetăţuia cea tare într-o grămadă de dărâmături; cetatea cea mare a străinilor este nimicită şi niciodată nu va mai fi zidită.

Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘În ziua când vă voi curăţi de toate nelegiuirile voastre, voi face ca cetăţile voastre să fie locuite şi dărâmăturile vor fi zidite din nou;

Voi face iarăşi pe judecătorii tăi ca odinioară şi pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită cetatea neprihănită, cetatea credincioasă.”

Aţi făcut o mulţime de omoruri în cetatea aceasta şi aţi umplut uliţele cu cei ucişi.»

Dar David a pus mâna pe cetăţuia Sionului: aceasta este cetatea lui David.

Cetatea se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi.

De jur împrejurul cetăţii: optsprezece mii de coţi. Şi din ziua aceea, numele cetăţii va fi: ‘Domnul este aici!’ ”

Cetatea pustie este dărâmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele.

Mare este Domnul şi lăudat de toţi în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfânt.

Hesbonul cu locurile lui de păşunat şi Iaezer cu locurile lui de păşunat.

Să măsuraţi afară din cetate două mii de coţi în partea de răsărit, două mii de coţi în partea de miazăzi, două mii de coţi în partea de apus şi două mii de coţi în partea de miazănoapte, aşa încât cetatea să fie la mijloc. Acestea să fie locurile goale din jurul cetăţilor lor.

David s-a aşezat în cetăţuie, de aceea au numit-o cetatea lui David.

Aşan cu locurile lui de păşunat, Bet-Şemeş cu locurile lui de păşunat

căci Eu sunt cu tine şi nimeni nu va pune mâna pe tine ca să-ţi facă rău; vorbeşte, fiindcă am mult norod în această cetate.”

„Şi tu, fiul omului, vrei să judeci? Vrei să judeci cetatea setoasă de sânge? Pune-i înainte toate urâciunile ei!

‘Scuturăm împotriva voastră chiar şi praful din cetatea voastră, care s-a lipit de picioarele noastre, totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi’.

răutatea este în mijlocul ei şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.

Copiii lui Israel au dat astfel leviţilor cetăţile şi locurile lor de păşunat.

şi Resen între Ninive şi Calah; aceasta este cetatea cea mare.

Iată dar cetatea aceea veselă, care stătea plină de încredere şi zicea în inima ei: ‘Eu şi niciuna afară de mine!’ Vai! Cum s-a prefăcut în pustiu şi în culcuş de fiare! Toţi cei ce trec pe lângă ea fluieră şi arată cu mâna!”