Versete din Biblie Despre Dust

De aceea vor fi ca norul de dimineaţă, ca roua care trece repede, ca pleava suflată de vânt din arie, ca fumul care iese din horn.

Îi pisez ca praful, pe care-l ia vântul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.

Căci El ştie din ce suntem făcuţi; Îşi aduce aminte că suntem ţărână.

În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat, căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.”

Toate merg la un loc; toate au fost făcute din ţărână şi toate se întorc în ţărână.

Şi scoteau strigăte, îşi aruncau hainele şi azvârleau cu ţărână în văzduh.

Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre.

‘Scuturăm împotriva voastră chiar şi praful din cetatea voastră, care s-a lipit de picioarele noastre, totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi’.

Îţi voi face sămânţa ca pulberea pământului de mare; aşa că, dacă poate număra cineva pulberea pământului, şi sămânţa ta va putea să fie numărată.

Şi dacă nu vă vor primi oamenii, să ieşiţi din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor.”

Pavel şi Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor şi s-au dus în Iconia,

Dacă strânge argint ca ţărâna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul,

Să pună să răzăluiască toată partea dinăuntru a casei şi tencuiala răzăluită să se arunce afară din cetate, într-un loc necurat.

Vor striga cu glas tare din pricina ta şi vor scoate ţipete amarnice. Îşi vor arunca ţărână în cap şi se vor tăvăli în cenuşă.

Nu tot aşa este cu cei răi, ci ei sunt ca pleava, pe care o spulberă vântul.

când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.

până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.

cu cât mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, care îşi trag obârşia din ţărână şi pot fi zdrobiţi ca un vierme!

Toţi am ajuns ca nişte necuraţi şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toţi suntem ofiliţi ca o frunză şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.

Dumnezeu m-a aruncat în noroi şi am ajuns ca ţărâna şi cenuşa.

A plouat peste ei carne ca pulberea şi păsări înaripate cât nisipul mării;

Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţi.

Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, să ia ţărână de pe podeaua cortului şi s-o pună în apă.

Avraam a luat din nou cuvântul şi a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului eu, care nu sunt decât praf şi cenuşă.

Părerile voastre sunt păreri de cenuşă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut.

Îşi bate joc de împăraţi şi voievozii sunt o nimica pentru el, râde de toate întăriturile, căci îngrămădeşte pământ şi le ia.

să fie ca paiul luat de vânt, ca pleava luată de vârtej?

De aceea, îi voi risipi ca pleava luată de vântul pustiei.

Să fie ca pleava luată de vânt şi să-i gonească îngerul Domnului!

pentru ca să înceapă pulberea să facă noroi şi bulgării de pământ să se lipească împreună?

El dă zăpada ca lâna, El presară bruma albă ca cenuşa.

Dumnezeule, fă-i ca vârtejul de praf, ca paiul luat de vânt,

Dar mulţimea vrăjmaşilor tăi va fi ca o pulbere măruntă şi mulţimea asupritorilor va fi ca pleava care zboară, şi aceasta deodată, într-o clipă.”

Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului şi le e milă de ţărâna lui.

Căci sufletul ne este doborât în ţărână de mâhnire, trupul nostru este lipit de pământ.

Aruncă dar aurul în ţărână, aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor!

Acela are lopata în mână; Îşi va curăţi aria cu desăvârşire şi Îşi va strânge grâul în grânar, iar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”

Ridicându-şi ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Şi au ridicat glasul şi au plâns. Şi-au sfâşiat mantalele şi au aruncat cu ţărână în văzduh deasupra capetelor lor.

Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţi cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”

Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: ‘Întinde-ţi toiagul şi loveşte ţărâna pământului, şi se va preface în păduchi, în toată ţara Egiptului’.”