Versete din Biblie Despre fountains

O fântână din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban.

Voi face să izvorască râuri pe dealuri şi izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia în iaz şi pământul uscat în şuvoaie de ape;

A făcut să ţâşnească izvoare din stânci şi să curgă ape ca nişte râuri.

În vremea aceea, va picura must din munţi şi va curge lapte din dealuri, toate pâraiele lui Iuda vor fi pline de apă. Un izvor va ieşi, de asemenea, din Casa Domnului şi va uda valea Sitim.

care preface stânca în iaz şi cremenea în izvor de ape.

În ziua aceea, se va deschide casei lui David şi locuitorilor Ierusalimului un izvor pentru păcat şi necurăţie.

Este un râu ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, sfântul locaş al locuinţelor Celui Preaînalt.

Tot El preface pustiul în iaz şi pământul uscat în izvoare de ape.

Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi şi ele curg printre munţi.

A deschis stânca şi au curs ape, care s-au vărsat ca un râu în locurile uscate.

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.”

Oare din aceeaşi vână a izvorului ţâşneşte şi apă dulce, şi apă amară?

Apa curgea în jurul altarului şi au umplut cu apă şi şanţul.

Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.

Şi nu vor suferi de sete în pustiurile în care-i va duce, ci va face să curgă pentru ei apă din stâncă, va despica stânca şi va curge apa.’

Veţi scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii

Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apă.

Izvoarele Adâncului şi stăvilarele cerurilor au fost închise şi ploaia din cer a fost oprită.

Căci Domnul, Dumnezeul tău, are să te ducă într-o ţară bună, ţară cu pâraie de apă, cu izvoare şi cu lacuri, care ţâşnesc din văi şi munţi;

Cum ţâşnesc apele dintr-o fântână, aşa ţâşneşte răutatea ei din ea; nu se aude în ea decât silnicie şi prăpăd; durerea şi rănile Îmi izbesc fără curmare privirile.

Binecuvântaţi pe Dumnezeu în adunări, binecuvântaţi pe Domnul, cei ce vă coborâţi din Israel!

S-au strâns o mulţime de oameni şi au astupat toate izvoarele şi pârâul care curge prin mijlocul ţinutului aceluia. „Pentru ce”, ziceau ei, „să găsească împăraţii Asiriei, la venirea lor, ape din belşug?”

A despicat stânci în pustie şi le-a dat să bea ca din nişte valuri cu ape multe.

Căci voi turna ape peste pământul însetat şi râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta, şi binecuvântarea Mea peste odraslele tale,

când a pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,

Mi-am făcut iazuri ca să ud dumbrava unde cresc copacii.

Ai făcut să ţâşnească izvoare în pârâuri, ai uscat râuri care nu seacă.

Se satură de belşugul Casei Tale şi-i adăpi din şuvoiul desfătărilor Tale.

până nu se rupe funia de argint, până nu se sfărâmă vasul de aur, până nu se sparge găleata la izvor şi până nu se strică roata de la fântână;

Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului.

Le voi face, pe ele şi împrejurimile dealului Meu, o pricină de binecuvântare; le voi trimite ploaie la vreme, şi aceasta va fi o ploaie binecuvântată!

Robii lui Isaac au mai săpat în vale şi au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor.

Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustie, şi anume lângă izvorul care este pe drumul ce duce la Şur.

Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pământul de rodul lucrărilor Tale.

Apoi s-a dus la izvorul apelor şi a aruncat sare în el şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpătură.’ ”

Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.

Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.

Apele îl făcuseră să crească, adâncul îl făcuse înalt, râurile lui îi scăldau răsadniţa şi îşi trimiteau pâraiele la toţi copacii de pe câmp.

Faceţi o cămară între cele două ziduri, pentru apele iazului celui vechi, dar nu vă uitaţi spre Cel ce a vrut aceste lucruri, nu vedeţi pe Cel ce de mult le-a pregătit.

Iată, stau lângă izvorul acesta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă.