Versete din Biblie Despre Memorial

Şi pomenirea acestei zile s-o păstraţi şi s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare în cinstea Domnului; s-o prăznuiţi ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri.

Domnul este Dumnezeul oştirilor; Numele Lui este Domnul.

Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine şi cine Te va lăuda în Locuinţa morţilor?

Doamne, Numele Tău rămâne pe vecie; Doamne, pomenirea Ta ţine din neam în neam,

Să vă aduceţi astfel aminte de poruncile Mele, să le împliniţi şi să fiţi sfinţi pentru Dumnezeul vostru.

ci atât cu cei ce sunt aici printre noi, de faţă, în ziua aceasta înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cât şi cu cei ce nu sunt aici printre noi în ziua aceasta.

Domnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă pomenirea de pe pământ,

Amândouă aceste pietre să le pui pe umerarii efodului, ca aducere-aminte de fiii lui Israel, şi Aaron le va purta numele înaintea Domnului, pe cei doi umeri ai lui, ca aducere-aminte de ei.

Ce veţi face în zilele de praznic, la sărbătorile Domnului?

Mulţumesc Dumnezeului meu pentru toată aducerea aminte pe care o păstrez despre voi.

Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.

În zilele voastre de bucurie, la sărbătorile voastre şi la lunile noi ale voastre, să sunaţi din trâmbiţe, când vă veţi aduce arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, şi ele vor face ca Dumnezeul vostru să-Şi aducă aminte de voi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.”

Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremile lor hotărâte.

Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea”.

Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.

Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri, dar cei morţi nu ştiu nimic şi nu mai au nicio răsplată, fiindcă până şi pomenirea li se uită.

în ce privea atât darul lemnelor la vremuri hotărâte, cât şi cele dintâi roade. Adu-Ţi aminte de mine spre bine, Dumnezeule!

El ne va da iarăşi viaţa în două zile; a treia zi ne va scula şi vom trăi înaintea Lui.

Vă laud că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat.

Mi-aduc aminte şi-mi vărs tot focul inimii în mine când mă gândesc cum mergeam înconjurat de mulţime şi cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare.

Nu plângeţi pe cel mort şi nu vă bociţi pentru el, ci plângeţi mai degrabă pe cel ce se duce, care nu se va mai întoarce şi nu-şi va mai vedea ţara de naştere!”

A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi-a adus aminte de îndurarea Sa –

Şi a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine când vei veni în Împărăţia Ta!”

Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului până va veni El.

Dar socotesc că este drept, cât voi mai fi în cortul acesta, să vă ţin treji aducându-vă aminte,

Când va intra Aaron în Sfântul Locaş, va purta pe inima lui numele fiilor lui Israel, săpate pe pieptarul judecăţii, ca să păstreze totdeauna aducerea-aminte de ei înaintea Domnului.

Din neam în neam îţi voi pomeni numele: de aceea, în veci de veci te vor lăuda popoarele.

Nimeni nu-şi mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; şi ce va mai fi, ce se va mai întâmpla mai pe urmă, nu va lăsa nicio urmă de aducere-aminte la cei ce vor trăi mai târziu.

În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui.

Îi piere pomenirea de pe pământ, numele lui nu mai este pe uliţă.

Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău! Adu-Ţi aminte de mine şi dă-i ajutorul Tău,

Astfel Îşi arată El îndurarea faţă de părinţii noştri şi Îşi aduce aminte de legământul Lui cel sfânt,

Apoi, a luat pâine şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea”.

Cei care aţi scăpat de sabie, plecaţi, nu zăboviţi! Cei din pământul depărtat, gândiţi-vă la Domnul, şi Ierusalimul să fie în inimile voastre!”

Zilele acestea trebuiau să fie pomenite şi prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ţinut şi în fiecare cetate. Şi zilele acestea, Purim, nu trebuiau desfiinţate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se şteargă aducerea aminte de ele printre urmaşii lor.

Să ridici de la copiii lui Israel argintul pentru răscumpărare şi să-l întrebuinţezi pentru slujba cortului întâlnirii; aceasta va fi pentru copiii lui Israel o aducere-aminte înaintea Domnului pentru răscumpărarea sufletelor lor.”

Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri şi nu uita faptele mele evlavioase, făcute pentru Casa Dumnezeului meu şi pentru lucrurile care trebuie păzite în ea!

Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua când i-a izbăvit de vrăjmaş,

Să-I aducă jertfe de mulţumiri şi să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.

Când îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine.