Versete din Biblie Despre Sacrificial System

care n-are nevoie, ca ceilalţi mari preoţi, să aducă jertfe în fiecare zi, întâi pentru păcatele sale şi apoi pentru păcatele norodului, căci lucrul acesta l-a făcut odată pentru totdeauna, când S-a adus jertfă pe Sine Însuşi.

După ce a zis întâi: „Tu n-ai voit şi n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat”, (lucruri aduse toate după Lege),

Căci, dacă sângele taurilor şi al ţapilor şi cenuşa unei vaci, stropită peste cei întinaţi, îi sfinţesc şi le aduc curăţirea trupului,

Dar în partea a doua intră numai marele preot, odată pe an şi nu fără sânge, pe care îl aduce pentru sine însuşi şi pentru păcatele din neştiinţă ale norodului.

De aceea, când intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos, ci Mi-ai pregătit un trup;

În urmă, a adus jertfa pentru popor. A luat ţapul pentru jertfa de ispăşire a poporului, l-a junghiat şi l-a adus jertfă de ispăşire, ca şi pe cea dintâi jertfă.

Să aduceţi un ţap ca jertfă de ispăşire, ca să facă ispăşire pentru voi.

căci este cu neputinţă ca sângele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.

Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, ca să facă ispăşire pentru voi.

Aceasta este legea arderii-de-tot, a darului de mâncare, a jertfei de ispăşire, a jertfei pentru vină, a închinării în slujba Domnului şi a jertfei de mulţumire.

Dar, acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.

Dar, deoarece chipurile lucrurilor care sunt în ceruri au trebuit curăţite în felul acesta, trebuia ca înseşi lucrurile cereşti să fie curăţite cu jertfe mai bune decât acestea.

Dar aducerea-aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe;

În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârşiţi pe cei ce se apropie.

Preoţii au înjunghiat boii şi au strâns sângele, pe care l-au stropit pe altar; au înjunghiat berbecii şi au stropit sângele pe altar; au înjunghiat mieii şi au stropit sângele pe altar.

Căci viaţa trupului este în sânge. Vi l-am dat ca să-l puneţi pe altar, ca să slujească de ispăşire pentru sufletele voastre, căci prin viaţa din el face sângele ispăşire.»

Preoţii i-au junghiat şi au turnat sângele la piciorul altarului, ca ispăşire pentru păcatele întregului Israel, căci pentru tot Israelul poruncise împăratul să se aducă arderea-de-tot şi jertfa de ispăşire.

Preotul să aducă aceste lucruri înaintea Domnului şi să aducă jertfa lui de ispăşire şi arderea-de-tot;

Au adus şapte viţei, şapte berbeci, şapte miei şi şapte ţapi ca jertfă de ispăşire pentru împărăţie, pentru Sfântul Locaş şi pentru Iuda. Împăratul a poruncit preoţilor, fiii lui Aaron, să le aducă pe altarul Domnului.

I-au adus şi arderea-de-tot tăiată în bucăţi, cu cap cu tot, şi a ars-o pe altar.

În adevăr, orice mare preot luat din mijlocul oamenilor este pus pentru oameni în lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca să aducă daruri şi jertfe pentru păcate.

Orice mare preot este pus să aducă lui Dumnezeu daruri şi jertfe. De aceea era de trebuinţă ca şi celălalt Mare Preot să aibă ceva de adus.

Şi, după Lege, aproape totul este curăţit cu sânge; şi fără vărsare de sânge, nu este iertare.

Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa de băutură.

Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfele de băutură.

şi a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veşnică.

Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa de băutură.

Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa de băutură.

Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa de băutură.

În adevăr, trupurile dobitoacelor al căror sânge este adus de marele preot în Locul Preasfânt, pentru păcat, „sunt arse de tot afară din tabără”.

Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n-ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate?

Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preţ de sânge”.

Ce va mai rămâne din carnea vitei până a treia zi să fie ars în foc.

În locul unde se junghie arderea-de-tot, să se junghie şi vita care slujeşte ca jertfă pentru vină. Sângele ei să se stropească pe altar de jur împrejur.

Uitaţi-vă la Israelul după trup: cei ce mănâncă jertfele nu sunt ei în împărtăşire cu altarul?

Iar ţapul care a ieşit la sorţi pentru Azazel să fie pus viu înaintea Domnului, ca să slujească pentru facerea ispăşirii, şi să i se dea drumul în pustie pentru Azazel.

Numai că înălţimile nu le-a stricat; poporul tot mai aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi.

Apoi, preotul să aducă jertfa de ispăşire şi să facă ispăşire pentru cel ce se curăţeşte de întinăciunea lui. Apoi, să junghie arderea-de-tot.

n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.

şi dacă păcatul săvârşit s-a descoperit, adunarea să aducă un viţel ca jertfă de ispăşire, şi anume să-l aducă înaintea cortului întâlnirii.