Versete din Biblie Despre Solitude

Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate şi nu găseau nicio cetate unde să poată locui.

A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.

Iar El se ducea în locuri pustii şi Se ruga.

Da, aş fugi departe de tot şi m-aş duce să locuiesc în pustie.

Îl văd din vârful stâncilor, Îl privesc de pe înălţimea dealurilor: Este un popor care locuieşte deoparte Şi nu face parte dintre neamuri.

Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război şi-i face fericiţi; numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate.

„Iatăcă vine ceasul, şi a şi venit, când veţi fi risipiţi fiecare la ale lui, şi pe Mine Mă veţi lăsa singur, dar nu sunt singur, căci Tatăl este cu Mine.

Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz;

Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic

N-am şezut în adunarea celor ce petrec, ca să mă veselesc cu ei: de frica puterii Tale, am stat singur la o parte, căci mă umpluseşi de mânie.

Căci El mă va ocroti în coliba Lui, în ziua necazului, mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui şi mă va înălţa pe o stâncă.

Domnul însă este în Templul Lui cel sfânt. Tot pământul să tacă înaintea Lui!

Duhul a intrat în mine şi m-a făcut să stau pe picioare. Şi Domnul mi-a vorbit şi mi-a zis: „Du-te şi închide-te în casă!”

După ce Şi-a luat rămas-bun de la norod, S-a dus în munte ca să Se roage.

Isus le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin”. Căci erau mulţi care veneau şi se duceau şi ei n-aveau vreme nici să mănânce.

Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!

Pustia şi ţara fără apă se vor bucura; pustietatea se va veseli şi va înflori ca trandafirul;

Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: „În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.” Dar n-aţi voit!

„Nu voi intra în cortul în care locuiesc, nu mă voi sui în patul în care mă odihnesc,

Sfrijiţi de sărăcie şi foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite şi pustii.

Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite.

„Eu sunt străin şi venetic printre voi; daţi-mi un ogor, ca loc de îngropare la voi, ca să-mi îngrop moarta şi s-o ridic dinaintea mea.”

Atunci, Solomon a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în întuneric!

Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim, ca să se ducă în ţara lui Beniamin şi să scape din mijlocul poporului.

Tu îi ascunzi la adăpostul Feţei Tale de cei ce-i prigonesc, îi ocroteşti în cortul Tău de limbile care-i clevetesc.

Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,

Cutremuraţi-vă şi nu păcătuiţi! Spuneţi lucrul acesta în inimile voastre când staţi în pat, apoi tăceţi.

Acum, Domnul, Dumnezeul meu, mi-a dat odihnă din toate părţile; nu mai am nici potrivnic, nici nenorociri!

Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete.

În tot timpul nazireatului, să fie închinat Domnului.

Să ai un loc afară din tabără şi acolo să ieşi afară.

I-am dat ca locuinţă pustiul şi pământul sărac ca locaş.

Tăceţi, lăsaţi-mă, vreau să vorbesc! Întâmplă-mi-se ce mi s-ar întâmpla.

O iau înaintea străjilor de noapte şi deschid ochii, ca să mă gândesc adânc la Cuvântul Tău.

Să tot stea voievozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adânc la orânduirile Tale.

Ai îndepărtat de la mine pe toţi prietenii mei, m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei; sunt închis şi nu pot să ies.

Să fie înfruntaţi îngâmfaţii care mă asupresc fără temei! Căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale.

Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

Voi să-Mi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul; Eu v-am pus deoparte dintre popoare, ca să fiţi ai Mei.

Isus, fiindcă ştia că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăşi la munte, numai El singur.