Versete din Biblie Despre Value of Land

„Domnul meu, ascultă-mă! O bucată de pământ de patru sute de sicli de argint – ce este aceasta între mine şi tine? Îngroapă-ţi dar moarta!”

Dacă cel ce şi-a închinat Domnului ogorul vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul preţuit de tine, şi ogorul să rămână al lui.

De aceea, în toată ţara pe care o veţi stăpâni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru pământuri.

Domnul te va copleşi cu bunătăţi, înmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pământului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da.

Şi Ahab a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via ta să fac din ea o grădină de verdeţuri, căci este foarte aproape de casa mea. În locul ei îţi voi da o vie mai bună sau, dacă-ţi vine mai bine, îţi voi plăti preţul ei în argint.”

Mieii sunt pentru îmbrăcăminte şi ţapii, pentru plata ogorului;

Dacă îşi închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămână la preţuirea ta,

În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat şi din moşia căruia făcea parte.

Orice zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului.

Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moşia lui,

Locuiţi cu noi; ţara vă stă înainte, rămâneţi în ea, faceţi negoţ şi cumpăraţi pământuri în ea.”

Cu cât vor fi mai mulţi ani, cu atât să ridici preţul şi cu cât vor fi mai puţini ani, cu atât să-l scazi, căci el îţi vinde numai numărul secerişurilor.

Dacă poftesc ogoare, pun mâna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui.

Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii;

Totuşi la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o va da de moştenire Domnul, Dumnezeul tău;

Chiar zece pogoane de vie nu vor da decât un bat şi un omer de sămânţă nu va da decât o efă.

Nu vor putea să vândă nimic din ea, nici să schimbe şi această pârgă a ţării nu va putea fi înstrăinată, căci este închinată Domnului.

Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât aţi vândut moşioara?” „Da”, a răspuns ea, „cu atâta”.

Daţi-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii şi casele şi a suta parte din argintul, din grâul, din mustul şi din untdelemnul pe care l-aţi cerut de la ei ca dobândă.”

Abimelec a zis: „Iată, ţara mea este înaintea ta; locuieşte unde-ţi va plăcea.”

Pământurile să nu se vândă de veci; căci ţara este a Mea, iar voi sunteţi la Mine ca nişte străini şi venetici.

Va lua cea mai bună parte din câmpiile voastre, din viile voastre şi din măslinii voştri şi o va da slujitorilor lui.

când vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul şi crescându-ţi tot ce ai,

însămânţează ogoare, sădesc vii şi le culeg roadele.

Cei neprihăniţi vor stăpâni ţara şi vor locui în ea pe vecie.

zicând: „Ţie îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire, care v-a căzut la sorţ.”

Dar un folos pentru ţară, în toate privinţele, este un împărat preţuit în ţară.

căci toată ţara pe care o vezi ţi-o dau ţie şi seminţei tale în veac.

Domnul îţi va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită ţării tale ploaie la vreme şi ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale: vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut.

Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte o ascunde şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.

Voi dar să faceţi un plan al ţării împărţite în şapte şi să mi-l aduceţi aici. Voi arunca sorţul pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului nostru.

Ţara să fie împărţită prin sorţi între cei ce sunt în mare număr şi între cei ce sunt în mic număr.”

V-am dat o ţară pe care n-o munciserăţi, cetăţi pe care nu le zidiserăţi, dar pe care le locuiţi, vii şi măslini pe care nu-i sădiserăţi, dar care vă slujesc ca hrană.’

zicând: „Îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire care v-a căzut la împărţeală.”

Eu dau la pradă muntele Meu şi ogoarele lui, avuţiile tale, toate vistieriile şi înălţimile tale, din pricina păcatelor tale, pe tot ţinutul tău!

Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.

Cinsteşte pe Domnul cu averile tale şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău,

şi le-a dat ţara de moştenire, de moştenire poporului Său Israel.

Isaac a făcut semănături în ţara aceea şi a strâns rod însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat.

Să nu vă pară rău de ceea ce veţi lăsa, căci tot ce este mai bun în ţara Egiptului va fi pentru voi’.”