Versete din Biblie Despre Whales

Oare o mare sunt eu sau un balaur de mare, de-ai pus strajă în jurul meu?

aceia au văzut lucrările Domnului şi minunile Lui în mijlocul adâncului.

Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.

Acolo pe ea umblă corăbiile şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.

Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului.

Şi patru fiare mari au ieşit din mare, deosebite una de alta.

Domnul face tot ce vrea în ceruri şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile.

Dar să priviţi ca o urâciune pe toate cele ce n-au aripi şi solzi din tot ce mişună în ape şi tot ce trăieşte în ape, fie în mări, fie în râuri.

Aceasta este legea privitoare la dobitoacele, păsările, toate vieţuitoarele care se mişcă în ape şi toate vietăţile care se târăsc pe pământ,

păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.

Ruşinează-te, Sidoane, căci aşa vorbeşte marea, cetăţuia mării: ‘Eu n-am avut durerile facerii, nici n-am născut, n-am hrănit tineri, nici n-am crescut fete’!”

Voi pierde şi toate vitele lui de lângă apele cele mari; nici picior de om nu le va mai tulbura, nici copită de vite nu le va mai tulbura.

S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!

„Fiul omului, fă un cântec de jale asupra lui Faraon, împăratul Egiptului, şi spune-i: ‘Semănai cu un pui de leu între neamuri, erai ca un crocodil în mări, te aruncai în râurile tale, tulburai apele cu picioarele tale şi le întărâtai valurile’.”

Să-L laude cerurile şi pământul, mările şi tot ce mişună în ele!

Cu caii Tăi mergi pe mare, pe spuma apelor mari.

Vei face Tu omului ca peştilor mării, ca târâtoarei, care n-are stăpân?

Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de vieţuitoare de mare se îmblânzesc şi au fost îmblânzite de neamul omenesc,

Să urle marea cu tot ce cuprinde ea, să chiuie lumea şi cei ce locuiesc pe ea,

vorbeşte pământului, şi te va învăţa şi peştii mării îţi vor povesti.

Tu îmblânzeşti mândria mării; când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.

Domnul a vorbit peştelui, şi peştele a vărsat pe Iona pe pământ.

Toţi voievozii mării se dau jos de pe scaunele lor de domnie, îşi scot mantalele şi îşi leapădă hainele cusute la gherghef; se învelesc în spaimă şi stau pe pământ; întruna tremură de groază şi stau înmărmuriţi din pricina ta.

Ceilalţi însă, care vor mai rămâne, îşi înălţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului.

ai zdrobit capul leviatanului, l-ai dat să-l mănânce fiarele din pustie.

Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu şi judecăţile Tale sunt ca Adâncul cel mare. Doamne, Tu sprijini pe oameni şi pe dobitoace!

Cuvântul Domnului a vorbit a doua oară lui Iona astfel:

Putem tăia oare atâtea oi şi atâţia boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toţi peştii mării, ca să le ajungă?”

Cei roşii au ieşit şi ei şi au cerut să meargă să cutreiere pământul. Îngerul le-a zis: „Duceţi-vă de cutreieraţi pământul!” Şi au cutreierat pământul.

Să urle marea cu tot ce este în ea! Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!

Şi celelalte fiare au fost dezbrăcate de puterea lor, dar li s-a îngăduit o lungire a vieţii până la o vreme şi un ceas anumit.

Ţi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari şi nu Ţi s-au mai cunoscut urmele.

Nu eşti Tu Acela care ai uscat marea, apele adâncului celui mare, şi ai croit în adâncimile mării un drum pentru trecerea celor răscumpăraţi?

Tu ai despărţit marea cu puterea Ta, ai sfărâmat capetele balaurilor din ape;

Ei i-au zis: „Ce să-ţi facem ca să se potolească marea faţă de noi?” Căci marea era din ce în ce mai înfuriată.

Cântaţi Domnului o cântare nouă, cântaţi laudele Lui până la marginile pământului, voi, care mergeţi pe mare şi cei ce locuiţi în ea, ostroave şi locuitorii lor!

Lăudaţi pe Domnul de jos de pe pământ, balauri de mare şi adâncuri toate;

Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel:

Carnea lor să fie a ta, ca şi pieptul care se leagănă într-o parte şi în alta şi ca şi spata dreaptă.

El a zis şi a pus să sufle furtuna, care a ridicat valurile mării.