Versete din Biblie Despre Longing

Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile Tale.

Doamne, toate dorinţele mele sunt înaintea Ta şi suspinele mele nu-Ţi sunt ascunse.

Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine, într-un pământ sec, uscat şi fără apă.

Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu; când mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?

Sufletul mi-e îngrozit de tot. Şi Tu, Doamne, până când vei zăbovi să Te înduri de mine?

Îmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine, ca un pământ uscat.

Până când, Doamne, Te vei mânia fără încetare şi va arde mânia Ta ca focul?

Deschid gura şi oftez, căci sunt lacom după poruncile Tale.

Căci El a potolit setea sufletului însetat şi a umplut de bunătăţi sufletul flămând.

O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă.

Căci martor îmi este Dumnezeu că vă iubesc pe toţi cu o dragoste nespusă în Isus Hristos.

Şi gemem în cortul acesta, plini de dorinţa să ne îmbrăcăm peste el cu locaşul nostru ceresc,

O, de mi s-ar asculta dorinţa şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!

Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta şi zic: „Când mă vei mângâia?”

Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!

Noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi câtăva vreme de voi, cu faţa, dar nu cu inima, am avut cu atât mai mult dorinţa să vă vedem.

Puii de leu duc lipsă şi li-i foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de niciun bine.

Suspin după mântuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.

Căci sunt aproape să cad şi durerea mea este totdeauna înaintea mea.

Sufletul meu aşteaptă pe Domnul, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.

Şi nu numai prin venirea lui, ci şi prin mângâierea cu care a fost mângâiat şi el de voi. El ne-a istorisit despre dorinţa voastră arzătoare, despre lacrimile voastre, despre râvna voastră pentru mine, aşa că bucuria mea a fost şi mai mare.

Până când voi avea sufletul plin de griji şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?

Căci noi n-avem aici o cetate stătătoare, ci suntem în căutarea celei viitoare.

Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.

Până când, Doamne, mă vei uita neîncetat? Până când Îţi vei ascunde Faţa de mine?

Împăratul David a încetat să mai urmărească pe Absalom, căci se mângâiase de moartea lui Amnon.

care aşteaptă moartea şi nu vine; măcar că o doresc mai mult decât o comoară,

Până când, Doamne, Te vei ascunde fără încetare, şi-Ţi va arde mânia ca focul?

Vai de mine! Căci parcă sunt la strângerea poamelor şi la strângerea bobiţelor după culesul strugurilor: nu mai este niciun strugure de mâncare, nici cea dintâi smochină, dorită de sufletul meu!

Nu mai pot strigând, mi se usucă gâtlejul, mi se topesc ochii privind spre Dumnezeul meu.

şi-i face să se roage pentru voi şi să vă iubească din inimă, pentru harul nespus de mare al lui Dumnezeu faţă de voi.

De aceea Te aşteptăm, Doamne, şi pe calea judecăţilor Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău şi după pomenirea Ta.

Pentru ce să ne uiţi pe vecie şi să ne părăseşti pentru multă vreme?

Şi tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiţi şi cu amărăciunea în suflet, gemi sub privirile lor!»’

Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele.

Căci voi răcori sufletul însetat şi voi sătura orice suflet lihnit de foame’.”

Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută.

Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!

Întoarce-te, Doamne! Până când zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!

Simţiţi-vă ticăloşia; tânguiţi-vă şi plângeţi! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, şi bucuria voastră, în întristare: