Versete din Biblie Despre Pride

Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită.

Am auzit de fudulia mândrului Moab, de înfumurarea lui, de trufia lui, de semeţirea lui şi de inima lui îngâmfată.

Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!”

Auzim îngâmfarea mândrului Moab, fudulia şi fala lui, trufia şi lăudăroşia lui.

Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi nu este decât păcat.

Tu mustri pe cei îngâmfaţi, pe blestemaţii aceştia care se rătăcesc de la poruncile Tale.

Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi”.

Căci mândria inimii tale te-a dus în rătăcire, pe tine, care locuieşti în crăpăturile stâncilor şi domneşti în înălţime, de aceea tu zici în tine însuţi: ‘Cine mă va arunca la pământ?’

Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura mincinoasă – iată ce urăsc eu.

Smereşte cu o privire pe cei trufaşi, zdrobeşte pe loc pe cei răi,

Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mândre dobitoace.”

Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea.

Varsă-ţi valurile mâniei tale şi doboară cu o privire pe cei trufaşi!

Când vine mândria, vine şi ruşinea, dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

Gura lor păcătuieşte la fiecare vorbă care le iese de pe buze: să se prindă în însăşi mândria lor, căci nu spun decât blesteme şi minciuni.

Dar, când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui;

În ziua aceea, nu vei mai avea nevoie să roşeşti de toate faptele tale, prin care ai păcătuit împotriva Mea, căci atunci voi scoate din mijlocul tău pe cei trufaşi şi nu te vei mai îngâmfa pe muntele Meu cel sfânt!

Nişte îngâmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea Ta.

Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici; pe cel cu priviri trufaşe şi cu inima îngâmfată, nu-l voi suferi.

Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvârşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.

Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume.

Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie,

De aceea, mândria le slujeşte ca salbă şi asuprirea este haina care-i înveleşte.

Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mândru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat:

Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.

Căci oricine se înalţă va fi smerit şi cine se smereşte va fi înălţat.”

Nişte îngâmfaţi mi-aruncă batjocuri, totuşi eu nu mă abat de la Legea Ta.

Nu mai vorbiţi cu atâta îngâmfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie, Căci Domnul este un Dumnezeu care ştie totul, Şi toate faptele sunt cântărite de El.

Ferice de omul care îşi pune încrederea în Domnul şi care nu se îndreaptă spre cei trufaşi şi mincinoşi!

Nimeni să nu se fălească dar cu oameni, căci toate lucrurile sunt ale voastre:

Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie,

Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.

Măcar că mândria lui Israel mărturiseşte împotriva lor, tot nu se întorc la Domnul, Dumnezeul lor, şi tot nu-L caută, cu toate aceste pedepse!

Isus le-a zis: „Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentru că ce este înălţat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.

Scoală-Te, Judecătorul pământului, şi răsplăteşte celor mândri după faptele lor!

Domnul este înălţat, totuşi vede pe cei smeriţi şi cunoaşte de departe pe cei îngâmfaţi.

Cel lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug.

nu te făli faţă de ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine.

Aşa vorbeşte Domnul: ‘Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui.